Seara buna!

La Dublin au fost doua voturi zgribulite de la 4 romani emotionati si obositi pana peste poate.

Am ajuns la 8.30, si am stat in picioare 7 ore. Ar fi fost 8 ore daca nu ne lasa cineva sa sarim randul si sa bagam copiii in fata. Poate par melodramatica, dar atat de emotionata am fost cand mi s-a dat stampila aia in mana, incat m-a busit plansul.

Nu pentru mine, nici pentru copiii mei. Ci pentru demnitatea, rabdarea, omenia celor care au stat cu noi 7 ore la rand, la coada.

Am vorbit cu o gramada de lume, fiecare era foarte foarte bine informat de diversele situatii din tara, fiecare avea parerea lui, dar toti au votat un singur lucru, si sunt convinsa de asta.

Dar nu asta conteaza, ci faptul ca - desi poate par cuvinte mari - au rezistat cu darzenie, cu incapatanare, sa stea la coada, in ciuda frigului, a foamei si a faptului ca luxul toaletei ne-a fost Starbucks-ul din apropiere. Nu voiau neaparat sa voteze, ci sa conteze. Stateau acolo, din ambitie, din inertie, doar sa fie vazuti, auziti, numarati ca romani, chiar daca din diaspora.

Sincer, la 3 si jumatate cand am plecat, erau aproximativ 2 kilometri de coada in urma noastra, si cu siguranta nu vor apuca in veci sa voteze, dar au ramas acolo, si ne-au aplaudat cand ne-am intors sa le multumim pentru companie si pentru ca au insistat unii la ceilalti sa ne treaca in fata.

Felix s-a comportat exemplar, s-a jucat cu oamenii de la rand, a tras un pui de somn la bietul Mr.Ziki in brate, a recitat si a dansat, a adus nitica atmosfera de cate ori ni se mai intepeneau picioarele de atata stat in frig. Sincer, a meritat aplauzele, si le-au meritat si cei care au ramas in urma noastra.

A fost o zi trista, cu un iz de haz de necaz, de speranta umbrita, de umilinta asteptatului ca oaia la muls, insa cu multa solidaritate. Dar a fost o zi in care am invatat multe - despre oameni, despre noi ca popor, despre imaginea pe care o avem, despre tara lasata in urma si despre tara care ne-a primit si ne-a privit azi uimita docilitatea dar si incapatanarea.

O femeie dintr-un bloc invecinat a iesit sa ne intrebe ce asteptam, iar cand i-am raspuns, si-a pus mana la gura a uimire si ne-a clatinat din cap a mila. God bless you, ne-a spus....

Nu stiu daca am facut bine ca am mers, nu stiu cine iese, cine nu iese, dar stiu sigur ca nu am pierdut orele alea.

O seara buna sa aveti. Imi cer scuze, dar sunt mult, mult, prea obosita sa mai scot ceva despre alt subiect decat votul de azi.

[attachment=22899:10671434_611035099000994_8378796329476134064_n.jpg]

Mai, eu sunt absolut uimita sa aud de baieti suferind din dragoste ...Robert sufera, amicul lui se sinucide ...
 

buflea,

Doar nu crezi ca se ajunge la logodna asa, una-doua, dintr-odata si fara suferinta ?

Tu pregateste duzine de lame si vene lungi, ca n-ai tu idee ce de lacramioare am sters din clasa-ntii incepind...  mai pe-aproape de vremurile astea se lasa cu tinut in brate si povestit, oftat sau injurat, dansat si prostit prin casa, experimente culinare, culturalizare din clasici cu suferinta-n batista, tras de funie colo-colo si  la evenimente de care niciunul n-avea chef si cite si mai cite.... toate, cu un singur si precis scop: sa ducem faclia si sa tinem moralul sus, ca ce-i al nost' e pus deoparte....

mey, copiii mici se fac greu oameni  mari, si nici atunci nu-s suficient de mari pentru noi !

Alina, la prima spermograma din 2011, si sotul meu a avut Cryptozoospermie, cu un nr. mai mic de 2 mil/ml. Ni s-a spus clar, FIV cu ICSI. A luat in 2011 ceva tratament primit de la embrioloaga, nu a avut imbunatatiri semnificative. In iarna 2013 a luat Vit. Cetebe, 800-100 gr/zi, si in Aprilie avea la Budapesta normospermie, 20 mil/ml. Chiar credem ca a ajutat vit. C, ca altceva nu a luat. 

Si eu am 4 mutatii heterozigote (PAI-urile, MTHFR C677 si F XIII Leu), iau Aspenter si Clexane de 0,6. Sarcina am obtinut-o insa spontan, e drept ca am luat zilnic 100 Thrombo Ass de la ultimul FIV din Aprilie, pana la testul pozitiv, iar de atunci fac heparina.

Am inteles ca fff multe femei au un copil, iar apoi nu reusesc sa il aiba pe al doilea, mutatiile apar o data cu depasirea varstei de 30 de ani, si se pot si activa, fata de prima sarcina. In timpul stimularii, sangele e mai ingrosat, probabil de aceea noi nu am avut nicio implantare, nefacand heparina la FIV-uri... Ti-as sugera sa faci, inca din timpul stimularii. Multa bafta!! 

Neata!

Imi beau a 2a cafea cu voi... e frig afara! brrrr... cred ca nu au fost mai mult de 2-3 grade. Imi ieseau aburi din gura cand am dus-o pe miss la gradinita.

Mi-e dor de frig, am avut o vara calduroasa si o toamna la fel, iar iarna trecuta nu a inghetat deloc niciodata, a plouat in schimb foarte mult de a intrecut toate recordurile. Mi-e dor de mirosul de brad de la mama/bunica din soba, de frig, de promoroaca.... de mamaliga coapta pe plita si mancata cu lapte cald la gura sobei. Mi-e dor de mirosul mancarii gatite in ceaune, de trezirea de dimineata cand bunica deja avea focul facut in plita si mancarea pe foc... ne frecam la ochi si ne uitam cu ochii mijiti ce face bun in oalele de pe plita. lapte cu gris, orez cu lapte, turtite pe care le mandam cu gem/magiun si cu o cana cu lapte....Uff... amintiri din copilarie! M-au apucat dorurile!

Abia astept sa se deschida targurile de Craciun in Londra, iubesc perioada asta... inca e devreme acum, dar incep cam in ulltima saptmana din noiembrie. Cel din Hyde Park e cel mai mare si mai frumos. Si plus ca vin ungurii cu kurtos si langosi! In fiecare an astept cu mare nerabdare targul din Hyde park , chit ca e 5 lire un kurots destul de mic, dar un an de zile de asteptare.. hmm... sau un langos cu branza! Uh... acusi balesc pe tastatura si mai sunt si la dieta. Ce ganduri pacatoase am si eu !

Se vede ca mi-e dor de casa, de ai mei... m-a rascolit ieri tare subiecul lui blackcat....  si plus ca sora de la Bucuresti a plecat in vacanta cu fetele la ai mei si aseara nasa, cealalta sora  a mea a pus ceva poze pe fb cu fetele si m-a busit un plans din senin... dar.. trece... sper! ca abia ma ridicasem din starea cu care venisem din Ro in august...

Gata, nu mai trancan.. va pun o perla de-a Sophiei de ieri si una de azi dimineata.

Ieri dupa gradinita, in drum spre casa, Sophia sare in balti si tzopaie si rade. Ma face si pe mine sa rad, de bucuria ei... copilarie...
O intreb cum a fost la gradinita dupa vacanta. Ce a invatat nou? Ce povesti au citit? Cu ce s-au jucat?
Serioasa se uita la mine si imi zice:
- mummy, kipper is a type of fish?!
Eu ma uit la ea nedumerita, ferm convinsa ca iar le nascoceste/ inventeaza povesti/nume/situatii ca e buna la de astea  Eu stiu de Kipper, the dog...o serie de carti de povesti faimoase pe aici si pe care Sophia le iubeste. O intreb de unde stie ca kipper ca e un peste? Imi zice ca Niki educatoarea le-a spus. Si ca sa plusez o intreb:
- What other type of fish do you know?!
Sophia:
- fish fingers!!!!  

Azi dimineata.  6.30 ! Ma striga... ma duc la ea chioara de somn! Ea plina de energie... vine fuga in pat la noi, se chicoteste cu Nick si il pupa si imbratiseaza. Eu as mai fi dormittttt!!! Imi piuie o ureche, tare de tot si Sophia incepuse sa cante! Tare!! Ii spun sa nu mai tipe ca urechea mea face poc poc poc....

Sophia de colo se uita la tac`su si ii zice serioasa :

-  daddy, mummy`s ears are dancing on pop music! like at the radio! 

Ma asteapta un morman de rufe de calcat... I need help!!!