Am evitat să mai scriu la subiect când am simţit că obiectivitatea a fost dată la o parte.

Dar după atâtea pagini de dezinformări şi mai ales supoziţii, care mai de care mai aberante, despre o ţară, despre locuitorii ei, despre autorităţile lor şi mai ales despre viaţa de zi cu zi de acolo, întărite de preluări de pe bloguri şi site-uri îndoielnice, îmi revin în memorie isteriile de după '89.

Atâta mai adaug, că nu m-ar mira ca unii să înceapă a crede că celebrele ambulanţe fantomă care răpesc copii, ce apăreau când şi când în obsesiile colective ba ici, ba colo, sunt trimise de Barnevernet ...

continui sa citesc despre familia asta, societatea in norvegia,  si ce tot spuneti voi (pro/contra) desi mi se face pur si simplu rau, simt un nod in stomac si ma ia cu fiori numai la gindul situatiei acestei familii, copii  si parinti.

cum o lege data gresit, cum un gest, o vorba interpretata aiurea, cum o societate si o mentalitate diferita... poate sa schimbe viata unui om, a unei familii...viata pretioasa, luni sau ani care nu vor mai fi recuperate, uitati niciodata.

mie greu sa stiu ca traiesc intr-o astfel de lume in care credinta, familia, iubirea, adevarul nu mai au valoare in fata legii si a societatii.

Gata. Fără eufemisme gen ”plinuță”, ”bine făcută” sau ”supraponderală”. Grasă în toată puterea cuvântului. 

Am ținut zeci de diete. You name it, I tried it. Disociată, rina, dukan, montignac, ketogenică, prin autosugestie (!), daneză, filipineză și finlandeză. Toate au avut rezultat, chiar toate (mai puțin aia cu autosugestia, for obvious reasons. Cam greu să-ți imaginezi ca mănânci un morcov cu un fir de pătrunjel în timp ce bagi paste cu smântînă și bacon). Pe termen mai scurt sau mai lung, însă, am pus înapoi tot.

Nu am nicio boală, sunt sănătoasă tun. Nu pot da vina pe niciun dezechilibru hormonal, pe nicio glandă, pe nimic. Doar că mănânc, frate. Asta e, aș putea formula și mai frumos, însă nu mai vreau să învelesc - din nou - un adevăr din ce în ce mai rotund.

Sunt tobă de teorie, jur. Știu de ce mănânc prostiile pe care le mănânc - am făcut instrospecții serioase, știu că dietele nu sunt realiste, știu că trebuie schimbat stilul de viață, știu că trebuie sport. 

Rezoluția mea de anul nou a fost asta - topicul ăsta. Și bineînțeles, realitatea de dincolo de el. De ziua mea, îmi fac cadou hotărârea de a slăbi. Nu știu de ce ar fi diferit de data asta, de ce aș reuși acum, când de atâtea ori am eșuat.

Ce-am făcut, totuși, diferit? Mi-am luat antrenor personal, din mai multe motive. O dată, că sunt delăsătoare în privința sportului. Fac sport absolut sporadic, când îmi amintesc și când îmi fac timp. Îmi trebuie ceva organizat, ceva care să fie parte din programul meu, ceva care să fie o prioritate. Contez pe motivarea pe care mi-ar aduce-o. Un alt motiv: Niște probleme de sănătate mă fac să nu văd cu ochi buni antrenamentele la grămadă, fără să știu dacă fac sau nu corect anumite mișcări și dacă e bine sau nu să le fac. Am vrut un program gândit pentru mine, pentru obiectivele mele, pentru kilele mele, pentru conformația mea, pentru anii mei.

Și-așa că l-am găsit. Asta după ce am sondat un pic piața locală și am eliminat din prima antrenorii cu check-in-uri la cele mai luxoase spa-uri, înconjurați exclusiv de pisi 90-60-90 asupra cărora se aplecau cu părintească grijă. I-am eliminat și pe aceia care se laudă cu rezultate uimitoare în 6 săptămâni, să vezi și să nu crezi, care mai dorește, care mai poftește. Și iac-așa, l-am găsit pe Bebe. Știți ce... la cum pot să arate mușchii lui expandați de fost sportiv de performanță, ultimul lucru care mă interesează e cum îl cheamă. Deci, mâine mă văd cu Bebe și dacă rezist primei întâlniri (honi soit qui mal y pense) împărtășesc și impresii.

Până atunci... mărturisesc cu sinceritate că mă sperie ideea că voi ceda din nou. Așa că dacă cineva se recunoaște în titlu, m-aș bucura să facem împreună drumul. Iar dacă la un moment dat voi tăcea ca porcu-n cucuruz, înseamnă că n-a fost să fie. Deși acum mă simt teribil de motivată. 

(Sper să) revin cu impresii despre Bebe. Oh... urați-mi succes.