Sari la conținut

Sari la conținut


* * * * * 1 voturi

Destinul si tristetile unui copil

destin adolescent comunicare

44 raspunsuri la acest subiect

#41
monicabo

monicabo

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 6.531 mesaje

Postat 17 octombrie 2013 - 08:42

  Pe de alta parte presiunea cu invatatul exista in special in gimnaziu. Fereasca Sfantu' sa ia copilul 8. Mai jos nici nu se concepe. Si asta 4 ani zi de zi.

Mai ales de cand cu sistemul ca mediile din clasele 5-8 conteaza in proportie de 50% pt admiterea la liceu! Acum vad ca au scazut ponderea la 25%

 

Pe vremea mea, cand nu contau la nimic mediile (bine notele in general reflactau activitatea scolara, insa mai erau si accidente), nu era nici o apasare daca s intampla un "accident" adica o nota mai mica care iti "strica" media. Asta e, se intampla si gata.

Si eu am patit-o (ca si altii de pe aici) pe la extemporale (neanuntate[:D]) care ma mai prindeau pe picior gresit. Asta era, parintii nu ma certau niciodata, mai mult ma ofticam eu. Nu stiu ce ar fi fost daca acele note/medii ar fi contat undeva.

 

Acum, prin sistemul asta, se pune muuuuult mai multa presiune pe copii decat pe vrmea noastra. Ca uite, ti=ai stricat media, uite vecinu' are mai mult decat tine si tot asa....

 

Mie una mi se pare o tampenie chestia asta cu mediile din gimnaziu.

De aici si multe conflicte parinti-copii, adica un factor in plus care duce la aceste conflicte....


  • 0

#42
danyce

danyce

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.229 mesaje

Postat 17 octombrie 2013 - 12:09

Am vazut stirea asta si ... m-am gandit ca nu putem sa nu incercam sa ne gandim de ce o fata atat de tanara si frumoasa, de numai 15 ani - si-a luat viata.

 

646x404.jpg?1380215964

 

O fata frumoasa, in plina adolescenta.

 

Orice parinte atent de adolescent poate observa ca ei - adolescenii  sunt fiinte foarte sensibile.

Am un adolescent sensibil acasa  - care vine in fiecare zi de la scoala cu diverse povesti: bune sau rele. SUnt zile bune si zile rele.

Copiii sunt extrem de duri in limbaj si vocabular - intre ei - la aceasta varsta. Se ranesc cu cuvinte dure, se agreseaza verbal ... intre ei.

 

In plus, eu am remarcat ca FB este o sursa de tristete pentru unii adolescenti. Ca mama, ma gandesc uneori ca ar fi fost mai bine sa nu fie. Isi arata doar obiectele de lauda, se taguiesc intre ei cu glume ieftine, se exclud din tagging ca sa ii raneasca pe altii, pun comentarii deplasate, sau nu dau nici un like - atunci cand alti asteapta foarte mult acest lucru. Si, asa de simplu si de necrezut precum pare - ei sufera foarte mult datorita acestor lucuri.

 

Nu pot sa nu observ ca uneori cade pe ganduri dupa ce verifica FB... oricat de mult as incerca eu sa inteleg tot - sunt unele lucruri pe care nu pot. La naiba ...

 

Dar, revenind la subiectul initial: Ce parere aveti parinti despre destinul acestei fete?

Cum putem sa ne ajutam copiii sa depaseasc momentele dificile? V-ati gandit vreodata la motivele de tristele ale copilului/copiilor vostru/vostri?

 

va invit la o dezbatere sincera.

[dc]

Foarte, foarte pacat de fetita asta! Nu am cuvinte la astfel de stiri...

FB poate fi cu adevarat o sursa de idei negative, e locul in care unii se lauda, iar altii ranesc. Nu trebuie sa uitam ca ai nostri copii s-au nascut in era digitala si pentru ei e absolut normal sa frecventeze retelele de socializare sau chiar sa faca parte din grupurile Whatsapp, deci si un smartphone e omniprezent in buzunarele adolescentilor de azi.

 

Saptamana trecuta am asistat la o prezentare la Alma la scoala, in care se dezbatea chiar aceasta tematica: "influenta canalelor social media asupra comportamentului copiilor". Chiar am laudat-o pe noua directoare a scolii pentru o astfel de initiativa.

A venit o tipa de la Amsterdam sa tina prezentarea asta, anume Tewatha. Mai multe despre ea si ce face, poti gasi aici:

https://www.facebook.com/Zekertewatha

 

Am fost sfatuiti sa comunicam in permanenta cu copiii, sa ii invatam sa se comporte frumos si in mediul online si, in acelasi timp, sa le explicam ca nu e important ce se scrie acolo despre ei in spatiul virtual. In calitate de parinti, trebuie sa ii supraveghem, sa cam stim ce fac si pe ce situri navigheaza, sa comunicam cu ei ca niste prieteni apropiati ce le suntem si care le dorim binele. Nu trebuie sa le interzicem frecventarea retelelor de socializare pentru ca asta s-ar putea sa aiba efect negativ. Trebuie sa le oferim suport moral si intelegere.


  • 0

#43
a_alinta

a_alinta

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 6.095 mesaje

Postat 17 octombrie 2013 - 16:10

*
HOT

"Robert, 14 ani, era medaliat la olimpiade naţionale de informatică. A luat cumplita decizie după o ceartă banală cu părinţii. Conform poliţiştilor, părinţii i-ar fi interzis accesul la calculator. Copilul s-a supărat şi s-a spânzurat în casă. Mama lui este profesoară la „Racoviţă“, iar tatăl inginer."

 

ce poti sa mai spui dupa asa ceva? cine e vinovat pentru ca s-a ajuns aici? :((

 

mie lucrurile nu mi se par deloc atat de simple. nimeni nu se sinucide dupa o cearta banala.   dupa cum bine a observat mari9 sinuciderea nu este o decizie usoara, sunt multe adunate acolo.   in cazul prietenilor ei acestia au fost disponibili dar in conditiile  lor ( perfectiunea la scoala ).  adolescentii pe langa scoala respectiv invatatura,  au nevoie in primul rand de iubire , iubire care vine si cu acceptarea ca nu sunt perfecti, au nevoie de comunicare, au nevoie de computer ( ne place sau nu dar aceasta este realitatea de astazi).  au nevoie sa fie ei insisi, cu greselile lor ( toti am facut si inca mai facem greseli) cu visele lor si sa aiba certitudinea ca intotdeauna exista un umar pe care se pot sprijini atunci cand pica din zborul lor. 

 

 

in cazul lui robert nu pot sa nu observ ca desi era olimpic la informatica i se interzisese  accesul la computer.  deci despre ce vorbim aici? despre puterea pe care o are si o exercita parintele  asupra copilului ?  daca nu faci ce iti spun , vreau eu,  esti pedepsit!

in mod sigur cearta nu a fost banala si nu a fost nici singura. mecanismele care actioneaza  atunci cand iti iei viata au nevoie de timp ca sa se declanseze. 

din pacate suntem orbi si nu acceptam niciodata ca noi, parintii, am fi de vina vreodata cu ceva ca doar le vrem doar binele, nu-i asa?  binele nostru as completa eu, nu binele lor.    de fapt in general oamenii nu accepta ca ei ar fi vinovati, de cele mai multe ori in loc sa ne asumam greselile si sa invatam din ele cautam alti vinovati pentru ele.


Editat de a_alinta, 17 octombrie 2013 - 16:11 .

  • 5

#44
danyce

danyce

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.229 mesaje

Postat 18 octombrie 2013 - 09:48

Intre timp am citit toate raspunsurile voastre si, din pacate, si informatiile legate de alte cazuri deosebit de triste. Mi se pare incredibil ca si in ziua de azi atati parinti nu gasesc o solutie mai buna decat a interzice diverse (inclusiv accesul la pc sau mai ales asta). Mai mult timp alocat copiilor, mai multa disponibilitate si o mai buna comunicare. Asta e solutia.


  • 0

#45
A_Iulia

A_Iulia

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 8.521 mesaje

Postat 19 octombrie 2013 - 12:15

Mie ceva imi scapa din toata evaluarea si discutia asta.

 

"Pe vremea noastra"pedepsele erau mult mai dure, comunicarea mai putina, un parinte sever (si un profesor la fel de sever) era cel mai bun, deh, are "metode edücative"...putini isi asigurau copilul de dragostea lor, etc. Si nu ne mai aruncam toti pe geam.

 

Parerea mea este ca se omite de aici componenta unui dezechilibru psihic al copilului - unii sunt mai sensibili, altii nu - indiferent (sau mai putin corelat) cu comportamentul parintelui.

 

Poate ca si parintii au vina lor, insa in putine cazuri este 100% vina lor. Sunt multe alte componente la mijloc. Este un mare pacat sa arunci in spinarea unor oameni batuti de soarta (moartea copilului cred ca este cea mai puternica trauma pe care o poti vreodata suporta) tot felul de vini, unele reale, altele mai putin.

 

Poate ca un psiholog ar putea raspunde ce deptermina un copil sa faca un astfel de gest, iar altuia, in aceeasi situatie (sau in alte situatii chiar mai problematice), nici macar sa nu-i pese.


Editat de A_Iulia, 19 octombrie 2013 - 12:17 .

  • 1





Etichetat si cu destin, adolescent, comunicare

Intrebari Panica

  • Dureri de picior-nervul sciatic

    Edrishh
    - aug 24 2019 07:38

  • Colici!

    alexandracodruta
    - aug 24 2019 00:12

  • alxalx
    - aug 23 2019 22:02

  • Panica

    Vasilissa19
    - aug 23 2019 16:17

  • Despre apa și ceai

    renilda iulia
    - aug 23 2019 16:07

Grupuri

  • Bebe aprilie 2020

    georgi270
    - aug 20 2019 22:48

  • Mamici de Martie 2020 (Ghiocei de Martie 2020)

    Anda08
    - aug 02 2019 11:30

  • Mamici de august

    Stanciu Adriana
    - iul 15 2019 06:01

  • Mamici de Octombrie

    ioana.38
    - iun 26 2019 15:31

  • Mamici de Februarie 2020 (Bulgarasi de Februarie 2020)

    Anda08
    - iun 10 2019 14:10

Bloguri

  • 31 de săptămâni împreună

    deliaalice
    - aug 23 2019 20:47

  • Am aflat sexul copilului

    AlinaCatalina
    - aug 23 2019 13:10

  • Cum sa faci rost de produse gratuite pentru tine si bebelusul tau

    Nicol1ch
    - aug 23 2019 10:49

  • Marele anunt

    Nicol1ch
    - aug 23 2019 01:49

  • Jurnal de sarcina

    Nicol1ch
    - aug 23 2019 01:09

Retete

  • Tarta de prune si miere

    Anda08
    - aug 20 2019 12:37

  • Salata de capsuni

    Anda08
    - iul 03 2019 12:02

  • Clatite sau pancakes cu nuca de cocos si fructe

    Anda08
    - mar 29 2019 12:13

  • Salata de bulgur cu creveti si conopida

    Anda08
    - ian 23 2019 11:29

  • Galette cu fructe de toamna

    Anda08
    - nov 06 2018 14:38