Rapid si urgent pana nu o iau iar pe coclauri, cronica unui concert jazz. Chick corea si Herbie hancock
disclaimer mare si lat: NU e genul meu de muzica, stiam chestia asta, de-a dreptul nu suport jazz-ul asta modern, improv sau cum se numeste. dar... alaturi la bine si la rau :D am fost copilot, wingman caratoare de portofel de sot in poseta :D din astea, da?
au fost doar ei. pian i ceva sintetizator psihedelic la un moment dat, dar nu psihedelic rau, ci mediu. au mai pus si publicul la final sa cante si sa auleasca "aaaaaaa sus si jos si gros si subtire cand au facut the grand finale o compilatie de pe light as a feather.
audienta: batrani. foarte batrani. putini oameni tineri, ceva copii/ adolescenti adusi de parinti. n-am vazut atatia oameni batrani laolalta in viata mea. in dreapta jumatatea mea, in stanga un... batran. care avea un miros extrem de ciudat, de om in varsta si ceva colonie care aducea a mir.
nu stiu daca v-am mai spus, dar eu am un simt foarte sensibil al mirosului si prind de departe mirosuri pe care dl aqai de ex le prinde doar daca sta cu nasul infipt in sursa :D
ei, mi-a creat impresia ca sunt la priveghi. si la fiecare miscare pe care o facea, emitea mirosul acela ... doamne teribil a fost. asta pe fondul unei enterocolite care m-a tinut nemancata de alaltaieri si cu stomacul in gat.
in plus, individul dadea din cap. in sus si in jos. in continuu, pe un ritm care nu avea nici o legatura cu nici un ritm al muzicii, not that jazz improv has a rythm. poate apuc sa va povestesc si teoria mea despre jazz improv si de ce nu imi place.
dupa o ora de stat cu capul inspre dl sot ca sa-i miros ploverul si sa scap de mirosul de priveghi si cu miscarea aceea constanta a capului in sus si in jos am inceput sa observ si alte miscari de rocking front and back in sala, in cateva locuri. dar cum taoa lumea statea tintita, erau foarte vizibili. era ca o scena din zbor deasupra unui cuib de cuci asa am avut impresia.
ei bine, la un moment dat individul nu am mai dat din cap in sus si in jos, ci a inceput sa aplece capul din stanga in dreapta. nu pot sa inteleg de ce, dar a spart impresia de azil si mi-a creat o fericire nestapanita, incat am sarit efectiv in sus de pe scaun de bucurie. perfect timing, ca tocmai se terminase o ceva..... cantare si lumea incepuse sa aplaude. am trecut ca un admirator inflacarat. dl aqai care stia adevarul se prapadea de ras.
ca sa imi iau mintea de la individ:
am calculat procentual cm care era ratia de batrani 85%.
Am studiat structura salii, asezarea locurilor, am numarat randuri pe sectiune si locuri pe rand si am estimat ca is 3,000 de oameni. am googalit azi si am aflat ca de fapt capacitatea salii e 2,750. eroare de 9%. staru prost la estimari.
Am numarat boxele din niste arcuri gigantice de boxe pe sunet. 30 pe arc, grupate pe 2 coloane. dar in intuneric, cu reflectoarele in fatza si structura curbata, a foast greu. Nu am reusit sa numar reflectoarele ca ma dureau ochii.
am practicat respiratia yoga. sau am incercat, caci din cauza mirosului individului era teribil d egreu, cand incepeam numaratul si respiratia profunda, cum trebuia sa-mi tin nasul ca mai venea o unda de odori.
am studiat tipologia cheliilor. o statistica simpla releva ca 70% din chelii incep la nivelul tamplelor , in jur de 25-27% in varful capului si diferenta este data de o chelie particulara care incepe de la urechi si se duce in arc de cerc perfect in jurul capului.
ei, tocmai pe cand ramasesem fara lucruri de numarat si statisticizat, s-a terminat concertul!!!!!! doamne ce noroc pe mine!!!! lume aa inceput sa aplaude, strige, ceara bis, eu aveam un ranjet satisfacut fiindca dupa 5 min de aplauza cei doi nu s-au intors.... inca.
dl aqai murea de ras cand se uita la mine, ce fata incantata aveam. i-am spus: honi, lasa asteptarile, suntem in capitalism feroce, bisul e gratis, sigur nu se intorc.
si tocmai cand lumea dadea sa plece.... s-au intors
and that was the end of me.
PS: tre' sa fug la sedinta, corectez cand ma intorc!!!! si rox, nu ma bate, sorry!!!!