95 raspunsuri la acest subiect

[Oana_B]

quote:

---

Originally posted by milana
daca vreti sa mai cititi ceva despre acelasi subiect http://www.expres.ro...?news_id=129439 - 27 saptamani

---

[xx(]Ihhh, ce familiare suna cele scrise in articolul ala[bang], parca mi-e rusine, scarba si ma enerveaza toate in acelasi timp, dar la cultura a cam dat-o in bara, trebuia sa fie macar o hrana sufleteasca impotriva indobitocirii, daca pentru stomac nu prea exista. Oana_B

[ciufulici]

Buna tuturor, cat de simplu e titlu subiectului dar cata greutate e in el. Acum ca tot veni vorba de "dragi tovarasi si pretini" va mai amintiti negresit si de ce urma prin cuvantari, "cu ocazia celui de la ...congres.... multumesc tutulol....?? Nu asta voiam sa spun, am vrut doar sa amintesc ca dupa ce am citit aici tot ce ai scris, ma gandesc ca ce norocoasa am fost, noi am locuit la casa si nu am avut probleme cu frigul sau cu alimentele, era mereu ceva pe langa casa, nu stiu cum e cu laptele de la alimentara dar dupa ce ma citit aici nu mi-a fost greu sa imi imaginez. Cat de trist si dureros e sa nu poti oferi copilului nici macar o cana cu lapte, ca de specialitati de import nici nu putea fi vorba. Totusi era si la noi o problema mare cu detergentul. In Iasi, probabil stiti sunt destui tigani, daca era timpul de stat la o coada sa cumperi detergent era jale, si imi amintesc cum se certau romani cu tigani, "mai, voi si asa sunteti negri nu va ajuta la nika detergentul, lasati-l pentru noi"... Dar nu stiu cum ati uitat de Cantarea Romaniei sau nu era peste tot? Era un chin sa mergi la astfel de spectacole obligatoriu. Dar imi placea ceva tare mult, e vorba de spirale care erau 3 lei parca, si mentosanele de care a mai amintit cineva. La noi nu era moda cu banane pe sifonier era cu gutui pe sifonier si tare frumos mai miroseu. De asemenea era destul de greu ca se oprea mereu curentul si nu puteam invata. Imi amintesc ca mergeam uneori cu mama la piata si imi spunea ca "as dori sa mai traiesc si eu sa vad ce o mai fi dupa epoca asta de aur si daca va fi vreodata carne la magazinul de carne". Si povestea ca atunci cand era ea copil erau adevarate macelarii unde mergeai sa cumperi carne pe ales. Acum dupa toate acestea a zis; "uite ca am trait sa vad si asta dar ce pacat ca lumea e flamanda si bolnava si nu are bani de cumparat". Dar sa stiti un lucru, atunci alaturi de parinti si de surorile mele am avut o copilarie fericita. Am simtit cand e zi de sarbatoare de fiecare data si numai parintii mei ar putea raspunde cu cate sacrificii au facut asta. O sa va citesc mai departe Ciufulici ingandurata.

[Anina_n]

quote:

---

Originally posted by osolita
Eu mi-am mai amintit inca de ceva(pe langa toate cele spuse in topicul asta): melodia lui Stevie Wonder - I Just Called To Say I Love You. Era una dintre melodiile care se dadea la radio si-mi placea tare mult desi eu nu intelegeam atunci ce spune, stiu ca fredonam la joaca: a gest go.

---

Da, imi amintesc, si eu, melodia asta. In tabere, in serile de dans, o dadeau des. Imi placeau taberele de copii si focul acela de la sfarsitul taberei. Nina & Nina-Cristina (1 an si 7 luni)

[irinai]

Imi mai aduc aminte si de cea mai buna smatana pe care am mancat-o vreodata. De atunci nu am mai gasit asa ceva. Avea mama o relatie la un centru de distibutie al laptelui si din cand in cand vanzatoarea ii dadea , contra unei sume frumusele cred, o smantana care era furata din fabrica si ascunsa in sticlele de lapte. Era foarte groasa si o varsam in borcane, iar dupa cateva zile o mancam intinsa pe paine, ca se intarea si se facea unt. Nu am sa uit niciodata gustul acela... Si bomboanele cubaneze...Nu imi placeau deloc dar erau o buna moneda de schimb la scoala.

[Andrada]

Da de servetelele alea parfumate va aduceti aminte? Sau sapunul chinezesc sub forma de hirtiutze intr-un carnetzel rosu. Sau de pasta de dinti Irinel si periutzele din care iesea parul gros si prost taiat. Sau rechzitele cind incepea anul, asta era un moment comparabil cu craciunul. Daca eram norocoasa gasea creion cu gluma-occident curat, sau penare chinezesti cu magnet, guma mirositoare si neaparat o fisie mare de etichete si hirtie albastra. Pensule. Existau doua tipuri de acuarele unele cu mai multe culori, si cele mici cu vro 6 culori. Cel mai mult imi placeau creioanele colorate, cerneala chinezeasca indigo si caietele de muzica. Deschisese apoi un anticariat pe republicii, exact linga centrul de reciclat, vreo 3 borcane si 2 sticle de bere ajungeau de-o carte. Prima carte pe care mi-am cuparat-o o tin minte toata viatza: "Cele 240 de minute" nu mai mi-aduc aminte autorul. Apoi "Mama mamutilor Mahmuri" de Sintimbreanu. Apoi Morcoveatza in editura aia pentru copii care avea primele pagini cu un model rosu cu alb. Cum se numea oare? A L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante Iubirea misca soarele si celelate stele

[osolita]

quote:

---

Originally posted by Andrada Apoi Morcoveatza in editura aia pentru copii care avea primele pagini cu un model rosu cu alb. Cum se numea oare?

---

Nu stiu cum se numea editura dar Morcoveata mi-a placut tare mult. Si la fel de mult mi-a placut povestea aia cu "Habarnam", era o poveste cu prichinei si prichinute, mai stie cineva cum se numea cartea?

[zizee]

quote:

---

Originally posted by Andrada
Apoi Morcoveatza in editura aia pentru copii care avea primele pagini cu un model rosu cu alb. Cum se numea oare? A L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante Iubirea misca soarele si celelate stele

---

andrada, cumva aia care avea un logo alambicat reprodus in lant in jurul unei placinte mari si rosii? cit timp mi-a luat pina am descifrat ca era vorba de un C si de-un R... : editura Cartea Romaneasca ! de ce sa faci simplu cind poti sa faci complicat? [:o)] - ni se potriveste noua, romanilor, grozav :)

[ANDRUSHKA]

Io chiar aseara, pana sa merg la somn, am avut asa... ca o regresie in timp...si m-am vazut calatorind pe scarile autobuzului in plina iarna, ca pana venea urmatorul...sau pe unchi-miu clantzanindu-i dintii cand venea pe tampoanele trenului de la Sinaia...Da' de sprayul Mozaic cu miros de DTT va amintiti? Etc, etc, etc... chiar m-a emotionat recenta pana de curent din America, mergeam prin bezna si ma simteam ca .. acasa, in vremurile alea! Daca nu poti sa-i convingi, zapaceste-i!

[radu_tud]

Mai copii, comunismul a fost posibil doar pentru ca toti, sau aproape toti, am pus umarul la cladirea lui. Nu o spun cu bucurie ci cu un amar regret ca m putut face asa ceva. Intr-un fel sau altul, din frica, obedientza, lasitate, entuziasm, sau idiotzenie, chiar si fara sa facem nimic, am participat la acest dezastru. Ar fi fost foarte simplu daca o gashca de vietnamezi (e doar un exemplu, nu am nika cu vietnamezii) ne-ar fi condus 25 de ani intr-un astfel de Iad si intr-o buna zi ar fi plecat intr-ale lor, nu era mare scofala. Din pacate am fost tot noi cei care am sustinut tirania. Faptul ca azi traim in semihaos se datoreaza participarii nostre. Am citit anterior acestui mesaj experientele voastre si relatarile ca nu erau Deniciunele. Cred ca ne scapa esentza: absurdul "piesei" la care unii am fost actori, altii spectatori si unii victime dar care in final am iesit pe aceeasi "usa", adica din acelasi loc, cu aceeasi tema in cap. Pe "scena" au ramas insa victimele regimului: familii deportate si dezbinate, mortii de prin puscarii, oameni schingiuitzi, canalul, santierele tineretului, case confiscate, interogatoriile de la securitate, bataile din beciurile militiei, etc. Si asta e doar fatza vizibila, gregara a lucrurilor. Ce s-a petrecut cu generatziile acelea indoctrinate, mintile simple "virusate" de un nationalism artificial si periculos de activ? Nu fac nici apologia victimelor si nici nu am regretul dupa acele timpuri. Pe de alta parte, raul a avut si un rol curativ: stim cum functioneaza si cum sa ne ferim de el, cum sa ii facem fatza si sa il infruntam. Ii recunoastem mai usor pe demagogi, ne sar in ochi mult mai repede falsurile si minciunile, suntem mai greu de pacalit. Pacat ca asta de intampla doar la unii dintre noi. Sunt fericit ca fiul meu nu a prins vremurile acelea odioase. Mi-e teama insa ca oricat de mult i-as povesti, va ramine in umbra naivitatzii si nu am cum sa-l "vaccinez" impotriva tiraniei ... de orice fel ar fi ea. Radu Tudorica

[EDDY]

Osolita,kiar asha se numea cartea:"Aventurile lui Habarnam",nu-mi mai amintesc cine a scris-o dar shtiu sigur ca in biblioteca mea,statea incadrata intre "Cipi,acest pitic uriash" shi "Fridolin" shi cu parere de rau spun ca nu mai am niciuna dintre aceste minunate cartzi Eddy & Antonia Naomi