Pai ce sa caute, daca te referi la cei cu stapani, merg pur si simplu cu familia in vacanta. Si aici e de discutat. Si stapanii de caini sunt mai civilizati sau mai necivilizati.
Eu am mers cu primul meu caine pe plaja un weekend intr-o vara si inca unul in vara urmatoare. Pentru ca nu aveam cu cine il lasa acasa. Dar e o bataie de cap infernala, mai bine nu te duci, din punctul meu de vedere. Al meu era si mare. Brac german. Si vesel, alergator si zgubilitic cat poate fi un caine de vanatoare in prima parte a tineretii lui. Dar am mers prima data la un camping in Navodari si chiar si acolo mergeam intr-o margine de plaja foarte putin populata. Oricum ieseam numai dimineata devreme si dupamasa tarziu. Cu enspe mii de bagaje dupa noi. Nu ale noastre, ale cainelui. Castron, bidonoi cu apa, umbreluta, nu vrei sa stii, realmente. Nu stateam decat pana se incingea un pic caldura sa nu faca insolatie cainele. Ala numai concediu nu e. Un fel de... a-ti bate cuie in talpa singur. Si a doua oara am fost la un camping in Vama, ca nu am mai gasit loc la campingul din Navodari. Nu mergeam planificat. Pur si simplu, aveam un we liber, ne urcam toti trei in masina si vedeam noi. La Vama a fost horror cu cainele. Plin de maidanezi in toata Vama, atatea haite si latraturi si nu numai latraturi... erau si destul de agresivi... imi venea sa imi bag cainele in buzunare, in sutien, oriunde, numai sa il bag undeva sa il fac nevazut. Din pacate un caine de 40 de kile nu ai unde sa il bagi, decat in masina si inapoi acasa.
Era un caine bun, prietenos, cu varsta s-a mai si cumintit, a mers cu noi peste tot. A fost... primul meu copil.