Mada,asta e lucrul care,sincer,ma sufoca aici:reprosurile.Altfel,stiu ca imi vor toti de bine,chiar de,pe moment,nu inteleg de ce ma cearta,sau de ce nu ma lasa acolo,sau sa fac cutare lucru.Separat adica in camere diferite, cu program diferit.Stam intr-un apartament mic, ei dorm in sufragerie pt a-mi oferi mie camera mea, si intotdeauna,cand vin de undeva,spun ca le-a fost bine in camere separate,sa se uite la tv la ce vor,sa nu se sufoce unul pe altul,ceea ce pe mine ma depaseste si ma doare sa aud cum imi reproseaza ca le-ar fi mult mai bine fara mine.
Cat despre a sta asa pana plec la studii...mai sunt 5 ani,nici prea mult,nici prea putini,si sunt constienta ca o sa ii pot duce si ca o sa pot sta aici pana voi pleca,pt ca imi ofera conditiile necesare pt a invata ca,mai apoi,sa urmez o facultate.Si ma sprijina in contextul acesta,amandoi,chiar toti 3.