Eu cunosc manualele astea si auxiliarele. Au trecut 9-10 ani de cand le-a folosit fata.
Nu a ramas cu sechele si vorbeste si scrie corect gramatical. Se invata gradual, mai intai cu sfert de masura, apoi cu jumatea pana trec la masura intreaga.
Sa vedeti ce greu e de explicat si priceput de ce se scrie "la dus a luat metroul" "tata l-a dus cu metroul" Sau "pune-ti jacheta pe tine!" versus " copii, puneti mainile pe banca"; "c-ar fi bine sa fac asta" - "car am si eu in curte" - "car merele in plasa"
De aceea dintr-o propozitie lipsesc anumite elemente, si poate par stupide, insa in momentul ala trebuie invatat altceva.
Apoi vine momentul cand copilul invata despre cuvintele ce se termina in "iu" si la plural au inca unul iar cand se articuleaza mai atasezi unul.
Ce propozitii nascocesti?
Am un cercel auriu.
Am 2 cercei aurii.
Auriii mei cercei sunt pe masa - Hai sa fim seriosi! cine vorbeste asa? Propozitia pare stupida, insa e folositoare pentru a invata scrierrea corecta. Nu de alta dar inversiunile astea le gasesti in poezii.
Apoi vine albastru - albastri - albastrii. Am 2 ochi albastri, albastrii mei ochi sunt inchisi.
Copiii au tendinta de a scrie am 2 ochi albastrii - ceea ce este incorect.
La rand asteapta cuvantul ochi. Trebuie sa scrie propozitii cu toate intelesurile cuvantului ochi. Ochi, nu ochiul, ochii, ochiurile.
Si atunci unele propozitii devin de-a dreptul ilare.
El privea la un ochi de fereastra.
Crosetand bunica a pierdut un ochi.
Am vazut un ochi de apa.
Am mancat un ou ochi.
Am inchis un ochi.
Un ochi la aragaz era stins.
Paharul era plin ochi.
=====
Mai rau a fost cand la istorie, in clasa, a Iv- a avut un manual scris de Dinu Constantin Giurescu.