39 raspunsuri la acest subiect

[redactor]

despre matematica, numai de bine.

 

Matematica este, dupa mine - o materie esentiala in pregatirea copilului pentru viata. DIncolo de calcule, formule si ecuatii ... matematica ajuta copilul sa isi structureze gandurile, sa invete practic despre prioritati, reguli, si nevoia de a gandi logic.

 

Stiu ca de multe ori parintii se intreaba frustrati  - la ce ii trebuie atata matematica unui copil, de ce 'zapacim copilul cu atata matematica', ce 'naiba le trebuie atata matematica in viata' etc ...

 

Si nu e usor sa ajungi la aceste concluzii cand revezi, cu ochi de parinte  - materia de matematica ... pe care o fac ei acum.

 

Dar, pana la urma, pentru a ajunge in orice universitate ... e nevoie de note f bune la matematica, cel putin in vestul Europei.

 

Cum va motivati asadar copilul sa iubeasca matematica?

[eumada]

Mie nu mi-a placut.Nu am creierul format pentru ea.Am facut multa pregatire ca sa pot lua admiterea la liceu,apoi pentru bac si la facultate.Am obtinut note bune.Pentru ce fac eu e perfect cat stiu dar ....invat usor limbi straine,chimie,orice altceva dar nu matematica.De la integrale in sus a ramas o enigma.Poate daca aveam si la scoala profesori buni...dar uite ca in lceu n-am avut bafta de un profesor ok...era o tipa iesita de pe bancile facultatii care nu stia sa explice....

 

 

Eu cred ca trebuie ceva nativ ca sa faci performanta.Exact cum antrenezi corpul zilnic la sport dar la competitii clachezi pentru ca ceva-ul ala lipseste.

Editat de eumada, 12 ianuarie 2014 - 12:43 .

[Rufus]

Nicicum.

Nu poti motiva, sili, oricum vrei sa spui, un copil sau un adult sa-i placa ceva.

Matematica nu place pentru ca:

- nu place pur si simplu

- nu este inteleasa la un moment dat

Daca nu place pur si simplu, nu vad ce ai putea face ca parinte si nici nu stiu de ce ar trebui face ceva. Pentru ca in Romania (si ma mir ca spui ca in V Europe pentru orice universitate ai nevoie de mate) ramura umanista nu are nevoie de nici un pic de mate. Nu putin, ci deloc. Exemplul meu este fata mea cea mare care s-a despartit de mate incepand cu clasa a 10-a.

Daca nu este inteleasa la un moment dat, dar exista inclinatii reale, merita investit. Mult-hulitele meditatii, privite ca o pregatire extra cu un cadru calificat neutru (adica nu din familie) fac minuni. Exemplul meu este fata mijlocie, minte f. organizata, logica, brici...dar lene mare si pasi sariti in materie. A rezultat repulsie si impotrivire la materia asta. Rezolvata cu meditatii, nota aproape de maxim la testele nationale acum doi ani cand a intrat la liceu.

Mai exista o categorie, un fel de "metis" adica exemplul meu, minte logica, structurata, dar cu inclinatii umaniste evidente. Pentru ca am dat la facultate tehnica, am invatat matematica de nevoie, fara a intelege multe, dar lucrand "milioane" de exercitii. Intrat la facultate cu note f. mari, mai mari decat toti colegii de meditatii, mult mai buni ca mine. Sigur, eu dupa un an de armata nu mai stiam decat tabla inmultirii.

Categoria asta din urma e rar intalnita...si deci nesemnificativa.

Raman primele doua.

[andacos]

Hmmm...nu cred ca un parinte poate face ceva ca un copil sa iubeasca matematica.Adica matematica o iubesti(ai un creier structurat s-o intzeleaga rapid,fara mari eforturi)sau nu o iubesti.

 

Poate ne putem ajuta copii s-o intzeleaga mai usor,deci s-o accepte,insa s-o iubeasca ...nu cred.

 

Fii mio are inclinatzii spre matematica,o intzelege ,ii place obiectul...insa nu l-am auzit niciodata spunind ca o iubeste.(asta nu inseamna ca are numai note bune...nuuuu,ca neatentzia e mare)

 

In Germania matematica(alaturi de garmana si engleza)sunt obiecte principale.

 

Dana

[dyanaM]

 Nu mi-a placut matematica niciodata dar cea care se face acum e de neinteles .          Chiar vroiam sa intreb pe cineva si , daca nu va suparati , pun problema aici . Ieri a venit la mine o nepoata in clasa intai sa o ajut la o problema de matematica care spre rusinea mea nu am inteles-o . Exercitiul era asa : 

a+b+c=?

a+b=5

b cu 1 > a

c cu 1 > b

 

Pe timpul meu parca matematica era  adunare , scadere , inmultit sau impartit . Nu tin minte sa folosim cuvinte decat la probleme . Sper sa ma ajute cineva sa rezolv exercitiul macar pentru cunoasterea mea . 

[caress]

http://www.digi24.ro...e din Iasi copi

Link postat la un alt topic, cel cu homeschooling ul.Ar fi o varianta...

 

Diana, problema de mai sus o rezolvi la nivel de clasa 1 prin metoda segmentelor, sau metoda grafica.Daca e doar pentru tine, il exprimi pe b  in functie de a si obtii o ecuatie cu o singura necunoscuta:

b=a+1 deci inlocuindu l pe b cu a+1 in relatia data, a+b=5, vei obtine:a+(a+1)=5 ;2a+1=5;2a=5-1;a=4:2=2 

Daca l ai aflat pe a, b=a+1, adica 3, c=b+1, adica 4, si faci suma :

a+b=c=2+3+4=9

[iulia_b]

Se rezolva mult  mai simplu. Daca b este cu 1 mai mare decat a si a+b=5, nu poate fi decat o singura varianta, a=2 si b=3. Apoi daca c este cu 1 mai mare decat b, rezulta ca c= 3+1=4.

Deci suma este intradevar 2+3+4=9

[Deceneus]

Un elev iubeste materia care-i produce satisfactii, respectiv unde obtine rezultate.

Sunt elevi care nu sunt facuti pentru logica.

Altii nu suporta sa memoreze!

 

Daca ii place sahul, daca ii palce sa descopere, sa faca corelatii, atunci are aptitudini pentru matematica si pentru stiintele exacte.

 

Daca are aptitudini posibil sa nu-i placa pentru ca pierde firul logic.

In matematica trebuie sa muncesti ritmic sa intelegi tot, pentru ca fiecare noua terorema se sprijina pe cunostintele anterioare.

In concluzie ca sa-i placa matematica trebuie sa munceasca ritmic si mult. Asta-i aduce rezultate, rezultatele ii produc satisfactii, si se produce un feedback, satisfactia il face sa-i placa materia si sa munceasca cu placere, sau cel putin sa nu-i provoace repulsie.

Editat de Deceneus, 12 ianuarie 2014 - 18:14 .

[Alexia27]

Eu cred ca nici un copil nu se naste cu repulsie a priori fata de o materie. In scoala materiile sunt artificial separate pentru a fi predate, dar de multe ori ele se intrepatrund (ex: fizica cu matematica, chimia cu matematica etc). O importanta cruciala vis a vis de atitudinea copilului fata de matematica (ca asta e topicul) o are invatatoarea care are rolul de a introduce primele notiuni si de a pune bazele, si mai tarziu, profesorul. La fel si parintii, daca sunt incrancenati cu "matematica sau nimic" si pun presiune pe copil, sanse sunt ca si cel mai talentat copil sa dezvolte aversiune fata de mate.

 

asta e o problema majora la invatamantul romanesc, preda materiile la modul abstract, cu simboluri si conventii, in loc sa le faca hands-on, prin joaca, jocuri, experimente (copiii adora experimentele), fara exercitii imbecile de genul celui de mai sus. astea se pot introduce mai tarziu cand copiii sunt capabili cognitiv sa proceseze termeni abstracti fara efort mare. Dar in fine..asta e alta discutie.

 

Eu am alergie la matematica, desi am minte destula sunt convinsa ca nu pot sa invat matematica. La fe, sunt convinsa ca gresesc. La mine parintii au fost cei care m-au adus aici, facand din matematica singura materie care are importanta in scoala (si viata!!) si care urmau orice nota de 10 la orice materie cu comentariul: la matematica cand o sa iei 10? Plus ca m-au indopat ca pe o gasca cu meditatii mult urate si fortarea urmarii unui profil real in ciuda unor inclinatii evidente catre uman.  O abordare mai relaxata nu m-ar fi facut as in matematica, dar nici nu mi-ar fi creat aversiunea asta viscerala si mi-ar fi facut anii de gimnaziu si liceu mult mai placuti.

[Jullia]

Cateva notiuni de matematica - conceptul de numar -  pentru profesori si parinti. :) cu Florin Colceag ( video de la partea 10 la urmatoarele cateva)

 

https://www.youtube....h?v=2_ye5W8yXZI

 

"Numarul degradeaza... Numarul este un simbol care nu inlocuieste calitatea. Numarul este o adresa."

 

  Cica nu este loc de filosofie in matematica, ha!...

 

"-Cati copii ai?

-Am trei copii, dar nu seamana unul cu altul...

-Atunci trebuie sa spui am un copil si inca un copil si inca un copil "

 

"Ganditi-va la efectul traumatic pe care il poate avea asupra unui copil introducerea numarului, copil care nu mai respecta apoi natura, pentru ca ea nu mai are viata (pentru el), e formata pur si simplu din obiecte care pot fi caracterizate prin numere.Obiecte care nu mai sunt SURSE ALE CREATIEI, ci resurse de consum. Chestia de atitudine pe care a provocat-o numarul in general in istoria umanitatii, e teribila, in raportul dintre om si natura."

Editat de JuliaSM, 13 ianuarie 2014 - 01:35 .