356 raspunsuri la acest subiect

[ch_dana]

Caz aproape identic cu al tau: copil la 40 de ani, job dupa 4 ani de pauza, cu diferenta ca eu castig binisor. Gradi particulara + bona, ajung seara acasa la 19, imi mobilizez energiile fiindca numai eu sunt de garda. Fostul sot, in afara de a ma acuza de cate ori poate ca nu stau suficient cu copilul, nu era in stare sa ofere nici macar bani de pampersi.

 

Azi noapte m-am culcat la 1, fiindca fetita a racit zdravan dupa o saptamana de gradi. Am sunat ieri bona, sa vina azi de dimineata, am anuntat la gradi si asta e, mergem inainte.

 

Vrei sa stai acasa ? Nici o problema...am un fost coleg de facultate cu copii mari acum (fata 16 ani, baiatul 20 de ani). Intre alte probleme, baiatul o haituieste non-stop pe maica-sa ca a fost "lenesa" si a stat toata viata acasa si de aia o duc ei acum prost cu banii...

 

Concluzia o tragi singura...am trecut si eu prin perioada asta a ta, mi-am dat 2 palme si m-am "remoralizat" singura  Am luat si ceva vitamine si acum mergem inainte,c a inainte era mai bine :)

 

Later edit: nu mai incerca sa le faci tu pe toate, ca nu esti wonderwoman. Pune-ti si sotul la contributie, sa mearga cu copilul in parc de exemplu, sa ajute la curatenie in casa, etc.

Editat de ch_dana, 12 mai 2014 - 11:31 .

[marius]

Caz aproape identic cu al tau: copil la 40 de ani, job dupa 4 ani de pauza, cu diferenta ca eu castig binisor. Gradi particulara + bona, ajung seara acasa la 19, imi mobilizez energiile fiindca numai eu sunt de garda. Fostul sot, in afara de a ma acuza de cate ori poate ca nu stau suficient cu copilul, nu era in stare sa ofere nici macar bani de pampersi.

 

Azi noapte m-am culcat la 1, fiindca fetita a racit zdravan dupa o saptamana de gradi. Am sunat ieri bona, sa vina azi de dimineata, am anuntat la gradi si asta e, mergem inainte.

 

Vrei sa stai acasa ? Nici o problema...am un fost coleg de facultate cu copii mari acum (fata 16 ani, baiatul 20 de ani). Intre alte probleme, baiatul o haituieste non-stop pe maica-sa ca a fost "lenesa" si a stat toata viata acasa si de aia o duc ei acum prost cu banii...

 

Concluzia o tragi singura...am trecut si eu prin perioada asta a ta, mi-am dat 2 palme si m-am "remoralizat" singura  Am luat si ceva vitamine si acum mergem inainte,c a inainte era mai bine :)

 

Later edit: nu mai incerca sa le faci tu pe toate, ca nu esti wonderwoman. Pune-ti si sotul la contributie, sa mearga cu copilul in parc de exemplu, sa ajute la curatenie in casa, etc.

Asa mai tata.... imi place! Like!

[Victoria_mami]

Cristiama, eu sunt una dintre femeile care cred ca au fost puse pe lumea asta sa-si creasca copiii si nimic mai mult. Inainte de a ramane gravida am inceput scoala de paralegal. Am terminat scoala cu 4 zile inainte de a senaste Victoria. Si fara ca sa ma laud, iti spun ca am absolvit cu "Honors". Iti spun ca sa arat cat de mult mi-am dorit sa fac ceva in domeniul legal, am muncit greu toata sarcina. Pana in momentul in care s-a nascut nu m-am vazut facand altceva decat exact s alucrez intr-un birou de avocati (idealul meu era procuratura si proful meu de drept tot inspre procuratura m-a sfatuit). Planul era sa stau cu ea acasa 6 luni, sa-mi iau licenta si sa ma apuc de serviciul pe care mi l-am dorit de cand eram copil. In momentul in care am tinut-o prima data in brate (suna siropos, dar exact asa a fost) am stiut, am simtit din tot sufletul meu ca mai mult decat orice, imi doresc sa stau acasa sa o cresc. Si asta fac de 6 ani. Ca tot mentionezi sentimente de vinovatie, da-mi voie sa-ti spun ca si eu am trecut prin sentimentele astea. Trebuie sa te intreb, de ce te-ai simti vinovata? La mine sentimentul de vinovatie era ptr. ca nu aduceam bani in casa. Sotul meu m-a linistit imediat, a facut socoteala si a zis ca am ramane cam cu $500 pe luna in plus. A zis ca daca eu vreau sa muncesc, sa merg la munca, dar daca eu ma gandesc sa merg la munca ptr. ca ma ismt vinovata, dar de fapt ce imi doresc eu e sa stau acasa, atunci sa stau acasa si sa vad de copil. Eu sunt fff multumita de viata mea. Insa, tu trebuie sa iti faci o auto-analiza fff atenta sa vezi daca poti sta acasa. Ptr ca nu toate femeile sunt facute sa stea acasa sa creasca copiii. Si o spun cu tot respectul. Suntem diferite, nu putem toate sa stam acasa sa avem grija de copii 24 de ore pe zi, asa cum nu putem toate sa fim si femei de cariera si mame de familie. Daca alegi s astai acasa cu copilul, sa te astepti sa ai si momente in care sa-ti doresti sa mai faci cariera. Eu am cam o data pe an. SI e pur si simplu faptul ca imbatranesc si nu am o cariera. Insa, sincer iti spun, gandul de a fi departe de ea toata ziua imi sterge imediat dorinta de a face cariera. Pe mine ma apuca panica numai la gandul de a nu o vedea o zi intreaga.

Asta simt eu, asta e experienta mea, sper sa te ajute. Incurajata de faptul ca ai spus ca ai sperat sa-ti raspund, m-am intins cat o placinta sa-ti spun exact ce simt si ce gandesc eu la subiect.   Stiu ca o sa iei cea mai buna decizie ptr. tine si ptr. familia ta. Te pup.

[cristiama]

Uauu Dana,

 

Felicitari ca reusesti!

Asta e senzatia mea, ca intr-un fel miraculos alte mame reusesc mai bine decat mine.

 

Nu stiu de unde as mai putea scoate niste timp, curatenie face o tanti, gatesc doar putin si pt ca imi place, copilului ii gateste bona, noi mancam la servici.

Tot ceea ce fac seara este sa ma joc cu baietulul meu.

 

Si daaaa ma simt vinovata si ca stau asa de putin cu el. Ca seara e deja obosit, ne jucam jocuri linistite, daca nu alergam ture prin parc, dar ceea ce numesc eu educatie, sa-l invat lucruri... nu prea imi iese.

 

Victoria, multumesc de raspuns, la intrebarea asta incer sa imi raspund: pot sa fiu mama full time? Sau sa imi gasesc ceva de facut cateva ore flexibil? Aici n-am nici cea mai vaga idee.....

[Victoria_mami]

Cristiama, sa inteleg ca tu iti doresti s afaci educatie? Aia ia timp. Si rutina. Eu iti spun sincer ca Victoria stie fff multe lucruri pe car emulti alti copii d evarsta ei nu le stiu. ptr. ca ea are o curiozitate innascuta de care eu profit 100% si acolo lucrez. Victoria iubeste documentare de tot felul, ne uitam la documentare tot timpul, depsre orice, univers, rechini, istorie, egiptologie, planeta noastra, orice. Plus ca avem norocul sa ne permitem dintr-un singur salar sa calatorim cel putin o data pe an, si facem si "excursii educative", din care sa poata invata, in timp ce ne distram. De ex., am dus-o sa innoate cu delfini, rechini si pisici de mare, si in timp ce ne distram eu ii explic. Anul trecut am fost in croaziera si cand am oprit in Costa Maya, Mexic, sotul meu s-a dus la jucat golf si eu am dus-o pe Victoria la ruinele piramidelor Maya. Acolo am avut ghid pe care l-a rugat sa stea cu ea la masa cand am mancat de amiaza si sa-i explice. (Asta ptr. ca eu recunosc ca nu stiu multe, spre nimic despre Mayasi). Daca ramane cu 2 informatii din ce explic eu (sau altii), eu sunt fericita. O duc la Centre de Stiinte, la Muzee, pe oriunde stiu si pot si la fel, un milion de explicatii, din care sper sa ramana cu macar putin. Chestiile astea nu stiu ce baby-sitter ar face. 

 

Daca vrei sa stii daca poti sa fii mama full-time poate ai putea sa-ti iei o luna libera si sa petreci timp cu copilul sa vezi ce si cum. 

Editat de Victoria_mami, 12 mai 2014 - 17:53 .

[Fleurdelise]

Si eu am facut copilul la peste 40. La 8 luni ale copilului m-am intors la job, copilul a mers la cresa. S-a imbolnavit intr-adevar mai des la inceput, acum in a doua iarna din ianuarie pana in aprilie nici o raceala. 

Copiii se adapteaza destul de repede si imunizarea in colectivitate e o etapa practic inevitabila.

Mie mi se pare risipa de bani sa platesti si bona si gradinita. As opta ori pt una ori pt alta, de fapt mai precis pt. gradinita, si bona doar cand e nevoie (nu se poate angaja cineva prin agentie, numai in zilele cand ai nevoie?)

 

Fac parte din mamele care nu pot sta 24 din 24 cu copilul acasa. Poate si pentru ca mie imi revine sarcina principala sa-l cresc deci cand sunt cu el nu am momente de respiro. 

Jobul initial la care am revenit dupa concediul de maternitate nu-l mai am, acum lucrez cu un program relativ flexibil, dar nu f avantajos financiar.Deocamdata ma aranjeaza situatia si imi propun ca in anii urmatori sa obtin un job norma intreaga.

Cu un copil mic acasa, e greu sa ai un job cu ore lungi si supra-solicitant, care sa mai necesite si preparare acasa (ca in invatamant, de ex., domeniul meu). Asa ca deocamdata merg pe solutia asta de compromis.

 

Tu zici ca te simti vinovata ca nu esti suficient cu copilul incat sa ii insufli educatia pe care o doresti pt. el. In locul tau as opta pentru un program redus, sau flexibil, dar tu stii cel mai bine daca iti permiti asta, financiar vorbind.

 

Bafta si decizii intelepte!

[Victoria_mami]

 

Fac parte din mamele care nu pot sta 24 din 24 cu copilul acasa. Poate si pentru ca mie imi revine sarcina principala sa-l cresc deci cand sunt cu el nu am momente de respiro. 

 

 

 

Nelucrand niciodata (de cand o am pe Victoria) e posibil sa gresesc, insa eu cred ca ti se pare atat de greu tocmai ptr. ca ai serviciu si in putinul timp petrecut impreuna vrei (sau trebuie) sa faci multe. Insa, eu, care am muuuulte ore pe zi la dispozitie, in fiecare zi, pot sa fac lejer tot ce-mi propun, educatia ei, treaba in casa, relax (impreuna), joaca, plimbari, cumparaturi, etc...

[Madanic]

Statul acasa e o optiune pentru cei care au un venit solid din partea sotului. Dar si asa e destul de problematic. Am mai mentionat eu si in alte dati de niste cunoscuti ai mei care aveau doi copii mici 6,4 ani. Mama de la nasterea lor nu mai lucrase, doar se ocupase de casa si copii. Ei bine el a murit la 39 de ani si ea a fost pusa intr-o situatie de criza. Nu fusese angajata niciodata, si trebuia sa preia dintr-o data responsabilitatea financiara a intregii familii. I-a fost foarte greu, s-a imprumutat, a trebuit sa se duca la cursuri si intr-un final s-a redresat dar cu greu. 

Eu una cam pic in categoria pesimistilor, sunt de parere ca e intotdeauna mai bine sa speri la mai bine dar sa te pregatesti pentru ce-i mai rau.

[Siminaf]

Nadia, cind va fi Victoria la scoala 6-7 ore pe zi n-o sa o prea mai vezi pe acasa, daca mai are si o activitate extrascolara dupa amiaza.  

[ch_dana]

Cristiama, nu reusesc. Situatia mea e identica cu a ta  (mancat la servici, gatit pt copil-bona, curatenie - altcineva). Dar de ce consideri ca nu educi copilul ? Crezi ca daca ai sta 100% din timp acasa i-ai dedica tot timpul asta lui ? Atunci sigur ar trebuie sa faci tu curatenie, mancare etc, deci tot n-ai sta cu el. Dar eu am inteles ca atat se poate si am incetat sa ma culpabilizez. La urma urmei, nici mama nu a stat cu mine, era inginer, avea numeroase delegatii pe "santierele patriei"  si pe mine m-a crescut bunica mai mult.

 

Educatie? I-o fac dimineata cand se spala cu mine pe dinti, cand isi varsa olita singura la WC, cand invata sa se imbrace (ma rog, deocamdata mai degraba dezbracat...). O multime de mici detalii, pe care poate nici nu le bagi in seama, dar care sunt toate parte a educatiei.

 

Fleurdelise, ai dreptate cu risipa de bani. Dar oamenii buni se gasesc greu si nu vreau sa renunt la bona tocmai fiindca ne intelegem foarte bine. Cu agentiile am avut o experienta dezamagitoare. Pe de alta parte, anul asta fiind primul in colectivitate, bolile vor fi mai dese (acum cand scriu, Ami e acasa cu bona, dupa o saptamana de gradi a racit zdravan) iar plata doar a 75% din salariu da mai prost financiar decat plata bonei. Asa ca deocamdata mergem asa, om vedea la anul ce va fi.