ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Incarcat in Bucatarie si bucate - #mancare #SANATATE IN ALIMENTE #Alimentatie in timpul sarcinii #vegetariana
2.418 vizualizariSAPTAMANA 10
Perioada aceasta chiar ca e plina de surprize! Avand o alimentatie ovo-lacto-pesca-vegetariana de peste 15 ani (noi suntem aia ciudatii care mancam de toate, mai putin carne de animal, deci nici vegetarieni nu ne putem numi) mi-am pus de cateva ori intrebarea daca ar trebui sa pap sau nu carne cand o sa fiu insarcinata. Ce-i drept, oua mancam oricum destul de rar, lactate numai branza si peste cam o data pe saptamana cand aveam chef. Dulciuri? O tona! (???) ? Tot citind despre cat de bine este sa mananci de toate si mai ales produse de origine animala, eram nehotarata inca. Sa-mi schimb sau nu alimentatia? Iata insa ca organismul a ales in locul meu!
A fost de-a dreptul haios si gandind acum la rece, ar fi trebuit sa-mi dau seama ca sunt insarcinata inca de pe atunci. In prima luna efectiv am avut o pofta nebuna de carne! Mi s-a mai intamplat de-a lungul anilor sa am astfel de episoade scurte si mereu le-am pus pe seama unei nevoi a organismului de a primi mai multa proteina animala, sau poate B12 sau poate fier. Si pentru ca am fost mereu de principiul "imi cere, ii dau" ei bine, am mancat suficienta carne cat sa-mi ajunga pentru o luna (cel putin asa am impresia intrucat acum nici nu vreau sa o miros). Ma bucur si acum ca am ales sa urmez cerintele corpului, intrucat o luna mai tarziu s-a dovedit ca erau de fapt ale lui bebe.
Avantajul major este ca nu mai am pofta de dulciuri. Eram o devoratoare inainte si deseori imi puneam problema cresterii in greutate. Un sfat va dau: daca planuiti sa ramane insarcinate nu tineti diete de slabit! E la mintea cocosului si de bun simt, dar eu nu gandisem rational in perioada respectiva deloc (>ω<) Eram ferm incredintata ca dureaza muuuuult pana la conceptie intrucat am fost diagnosticata cu "sindromul ovarelor lenese" (am uitat si termenul medical intre timp) si ca am timp suficient sa mai dau jos din kilogramele in plus pana la sarcina ca sa am si eu un start decent cum s-ar spune. Supriza insa, in ciuda faptului ca nu mai mancam seara si redusesem drastic carbohidratii si zaharul, eu ma ingrasam! Nici nu-i de mirare. Am fost suficient de precauta totusi incat sa fac teste de sarcina saptamanal just in case. Asa ca dieta nu a tinut mult din fericire.
In aceasta perioada, insa, ma confrunt cu alte dileme. Din fericire, Ii multumesc Domnului, nu am greturi. Si nici mirosurile nu ma deranjeaza atat de mult cat sa le am. Cu toate acestea, nu am pofta decat de fructe si salate, mai rar de mancare gatita si doar de unele feluri care imi incanta ochiul. Ma simt ca un copil mofturos care se ia numai dupa culori sau felul in care este prezentata mancarea in farfurie. Banuiesc totusi ca are legatura si cu faptul ca inca este vara, iar vara mai nimeni nu are chef de mancare gatita. Aproape ma fortez sa mai iau un ou fiert, sa termin un iaurt, sa comand un peste la cantina. Din fericire dezgustul dureaza pana ma mobilizez, este mai mult mental decat fizic, pana la prima inghititura. Si dupa ce gust, este chiar ok. S-a mai confruntat cineva cu o astfel de situatie?
Comentarii