28 raspunsuri la acest subiect

[nadina]

Si eu ma inscriu pe lista "urlatoarelor". Incerc sa imi stapanesc aceasta tendinta mai ales de cand am vazut-o pe mandarina ca tipa la papusi si apoi le pupa. Imi dau seama ce confuzie e in capsorul ei. Stie ca o iubesc si crede probabil ca asa trebuie sa fie dialogul, pe tonuri foarte inalte. In general, am reusit sa ma stapanesc in ultima vreme si mi-am dat seama ca oboseala e principalul vinovat atunci cand ma apuca tipatul. Cateodata cand sunt foarte obosita lucruririle capata o cu totul alta semnificatie decat in mod obisnuit si ceea ce ar putea insemna doar dorinta de joaca a mandarinei devine brusc foarte grav sau periculos si incep... Am inceput sa dorm cu mandarina dupa-amiaza in weekend. Vad ca mandarina e mult mai linistita si ma simt si eu mai bine. Recunosc, casa e cu fundu in sus dar macar nu se mai aud racnete. Sincer nu ma vad, ca in desenele animate, alergand pana in dormitor, tragand un tipat, si intorcandu-ma cu o fata zambitoare la mandarina care da papusile cu crema sau imprastie toata mancarea pe jos din dorinta de a invata sa manance singura. A, vroiam sa mai zic ceva, intr-o vreme imi trecuse de tipat la mandarina si incepusem sa zbier la pisica, biata de ea. Nadina

[ingridnen]

of, si eu sunt o mare "tipatoare", nici nu ma mai recunosc. Eram un om super-calm inainte sa am copilul. Cand eram eu copil, la noi in casa, daca mama ridica tonul (nici nu avea nevoie sa tipe) ne potoleam imediat. Cand tip la baiatul meu (care are doar 1 an si 7 luni, saracul) nici ca se sinchiseste.. si asta mai rau ma scoate din minti. Tip si la caini, si la pisica... Nu stiu de ca sant asa de nervoasa, simt ca explodez pur si simplu. Sau stiu de ce sant nervoasa - servici de dimineata pana seara, casa la pamant, un bebe super-nazdravan, un sot comod, sambata si duminica program administrativ (calcat, spalat, gatit), banii nu ajung niciodata s.a.m.d.............. Ingrid

[bia]

Nu stiu fetelor,dar la mine nici faza cu pedepsele nu tine,ce credeti ca imi spune fii-mea cand i-am zis ca-i scot desenele?,,Foarte bine,mami,ca imi strica ochii,,sau: fara dulciuri saptamana asta!,,Foarte bine,ca fac carii,,!Ei,spuneti si voi,nu e dezarmant?Ma bate cu propriile mele idei!Si lista poate continua,doar ca nu mi le amintesc acum pe toate. dori

[qsar]

Aceasta sectiune a forumului desprecopii.com a fost creata cu un scop precis: consultatii de psihologie. De aceea va rog sa incercati sa nu deviati de la subiect. Si eu sunt parinte, si pe mine ma intereseaza metodele de educatie dar discutiile pe aceasta tema isi au locul la alte sectiuni ("Parintii intreaba...", "Clubul scutecelor", "In floarea copilariei"). Chestia asta e prevazuta clar si in regulament:

07. Nu deviati de la subiectul discutiei
Prin raspunderea la un anumit topic, membrii comunitatii sunt rugati sa nu devieze de la subiectul discutiei.

Va multumesc,
Q

[qsar]

Sabina, Ce se mai intampla cu tine? Da-ne un semn. Uite, psihologul de servici ti-a dar un raspuns, alte mamici ti-au spus ca li se intampla si lor sa-si mai piarda cumpatul si sa strige la puii mici... Tu ce faci? Te simti mai bine? Ai nevoie in continuare de ajutor? Q

[Sobo]

La mine in familie nu se tipa si totusi eu urlu destul de des. Culmea e ca soacra-mea tipa toata ziua, insa sotul meu e un tip super calm. ( E drept ca pana la 7 ani a crescut mai mult la bunici).Asa ca la mine e chestie de temperament - coleric pana la extreme. Si mie imi e ciuda tot de Dragos, ca saracu' nu-i place si zice "Nu zi tare mama". Chiar si cand il mustru acum pe un ton calm zice sa nu mai strig la el. Sobo si Dragos "Copiii trebuie crescuti pentru ei, nu pentru parinti." Nicolae Iorga

[Sabina]

Mrs Q, ai sa tot auzi de mine ca mi-am pus internet prin cablu !!! Asta insemna ca de fiecare deta cand imi vine sa tip am sa intru repede pe DC sa-mi treaca furia!!!!!! La Sofia am tipat doar de 2 ori, odata cand a murit bunicul si eram tare necajita si inca odata in contextul altor tipete... Si parca am reusit sa ma stapanesc mult mai bine, a contribuit mult si domnul sot care a fost deosebit de dragut cu mine zilele astea( cine stie ce traznaie vrea sa faca....) In orice caz,din pacate Sofia e deja contamionata.Are 2 manifestari in legatura cu asta: Cand e nemultumita da din picioare, ma loveste, si spune mama nu e buna mama tipa.Deci asociaza tipatul cu orice disconfort al ei.Cand termina de dat din picioare, ma pupa si spune, mama nu tipa, mama e buna si dagutza.Nu e bine sa tipe mama, Sofia, tata , ham( aici urmeaza toata menajeria) E adevarat ca momentele ei de suparare au 2 localizari: dupa somnul de dupa amiaza ( tot omul e marait atunci) si dimineata cand din cauza trebuirilor se cam intarzie iesitul in parc. Dar sincer, cu DC la un click distanta o sa fioe totul mult mai usor!!! PS, se pare ca Beethoven tipa rau de tot....dar asta nu ma consoleaza, amorul meu e calmul si veselul Bach..... Sabina siSofia Galagia

[mamica dulce]

eu sunt de felul meu calma si blajina,dar...Si eu tip,dar foarte rar la copil,mai degraba la consort si in momente de nervi,nu gluma.Mi s-a intamplat sa ma "trezesc" tipand cand e Marc de fata si imi pare rau,mai ales cand vad ce suparat este. Eu am realizat singura,demult,ca aceeasi chestie spusa pe un ton raspicat sau mai degraba jos are un efect mult mai eficient decat urlatul.Sotul meu nu tipa niciodata,eventual ridica tonul cand ne certam dar ii atrag imediat atentia cu un NU TIPA LA MINE!!!desi eu o fac Pe mine chiar ma doare orice cearta,incerc sa aman discutia pe mai tarziu,ma controlez (gesturi si cuvinte) destul de bine..mai ales ca de muuulte ori cearta e de la lucruri marunte,care,amplificate prin tipete,duce la ditamai certalaul si e pacat,ca se aduna pic cu pic,cu toate scuzele si parerile de rau de dupa. ok,asta e cu barbatu'meu. Acum ,spuneti-mi si mie oameni buni...sunt dusa sau ce??Dat fiind ca eu sunt atestata ca blajina mi s-a intamplat de multe ori sa ma calce cineva pe coada,da' tare de tot,sau sa ma sece efectiv,sa spumeg de nervi...ei bine,eu,chiar daca am dreptate nu ma iau de persoana respectiva,nu-i zic nimic..de rusinea ei,sunt o grandioasa toanta,dar efectiv,in timp ce spumeg si am dreptate,nu-i zic nimic ce pe mine ca om m.ar face sa ma simt prost (nu injurii,tipete sau ceva de genul asta,macar sa-i atrag atentia)Asta nu pentru ca as fi timida sau bleaga,nici pe departe..dar de multe ori zic ca nu merita,ca n-are rost,clasicul treaca de la mine.si mi-e atat de ciuda dupa! Ei,si acum vine partea faina...ma duc acasa si ma cert cu nenorocitul in gand si ma gandesc ca asa si asa trebuia sa-.i spun,si repet si fac scenarii pana ma racoresc si iese discursul perfect.si ma enervez si mi-e ciuda ca sunt atat de toanta si de momaie,desi stiu sigur ca nu sunt,ca ma lupt pentru ce vreau,si obtin,si mai ales in ce-l priveste pe Marc nu am tinut cont de nimic. si acum vine reversul!imi impun sa nu mai fiu asa si folosesc orice ocazie sa spun,sa vorbesc,sa ma mai doara in cot de rusinea cuiva ca ma simt eu toanta satului.Imi spun clar parerea,acordul,dezacordul..Si e chiar nostim,ca ,desi nu m-am balbait niciodata,vorbesc intotdeauna coerent,frumos,parca sunt undeva sus si ma ascult pe mine vorbind. iuhuuuu...cat am scris :)poate aveti rabdare sa aruncati un oki si sa-mi spuneti daca mai este vreun specimen ca mine cu drag, Anca http://www.desprecop...me=mamica dulce poze noi cu puisorul(1 an si 7 luni) http://f2.pg.photos....lbum?.dir=/5ee0

[MLDiana]

MAmica dulce ,te -ai descris pe tine si m-am vazut pe mine.Deci nu esti singura. MAdalina ,sunt sigura ca nu delirez cind spun ca e imposibil sa nu aplici metoda asta ,dar unele nu recunosc. Sunt copii si copii.MA intreb Tiara cum o fi cind va creste mai mare .Nu ma enerveaza aproape niciodata ,nu am tipat la ea aproape niciodata sau deloc.Pe DAvidutu e imposibil sa nu ma enervez.FAptul ca se incapatineaza sa inteleaga ce-i vorbesc ,faptul ca ceea ce incerc sa fac e spre binele lui.E incapatinat la maxim.Si cine e de vina pentru asta?EU.DAR las ca-i scot eu incapatinarea din fund.Trepatat si cu nervi de otel cum a zis Amalia. Cind ma enreveaza si nu-i tasu prin preajma ,iau aer in piept si incerc sa rezolv problema cit mai uman fireste.IAr cind vad ca nu reusesc ,il las sa se smiorcaie ca pina la urma se da pe brazda.Si citodata mai aplic si santajul semntimental ca altfel ajung la neurologie . Si ca un raspuns stiintific . Urla la pereti. Cind o sa ajung psiholog o sa dau si rapunsul asteptat, pina atunci ma mut la "parintii intreaba ,parintii raspund". Nu te supara qsar. Lidia ,Tiara si David D.