395 raspunsuri la acest subiect

[CorinaDani]

la faza cu desenele dublate in alta limba si fetita mea s-a suparat de vreo 2 ori, la inceput. pana cand i-am explicat frumos ca acel canal de desene animate se vede in acelasi timp si in alte tari straine, unde locuiesc copii care nu stiu limba romana, pentru ca vorbesc limba maghiara (de ex.). si ca atunci cand cei de la postul de desene au dat drumul la episodul respectiv, au incurcat butoanele, iar copiii din romania asculta desenele dublate in maghiara, in timp ce copiii din ungaria asculta desenele dublate in romana. i s-a parut atat de amuzanta explicatia si faza, incat i-a trecut supararea pe loc; cand se mai intampla sa incurce dublajul, ea singura incepe si-mi explice mie ce s-a intamplat, cu un ton si o mimica foarte serioase/sfatoase....

Corina - mamica printesei Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

[Cafea]

Selene, eu nu pot sa imi dau cu parerea, baietelul meu e mic, nu are inca 2 ani, si abia scoate 3 cuvinte. Dar am auzit numai vorbe bune despre cartea asta, si intentionez sa incep si eu sa o folosesc peste un an-doi, cand va fi cazul:

http://www.parentboo...Will-Listen.pdf

Nu stiu daca asta te va ajuta, eu sper ca da.

[Selene_Bunny]

Corina, fix asa i-am explicat si eu, ca au incurcat nenii aia butoanele. Numa' ca ei nu i s-a parut deloc amuzant, m-a pus chiar sa sun la aia, sa puna butoanele la loc.



Zau daca stiu la ce sa ma gandesc, ca si cauza a comportamentului...



Insa



Voi insistati ca, atunci cand copilul are floricele, pufuleti, bomboane, jucarii sa le imparta si cu alti copii, chiar daca refuza, initial, sa faca asta? Eu nu, dar buni, da, "ca asa e frumos". Ca ea nu poate intelege cum de copiii de acum sunt asa, neprietenosi. Ca nu-i sta bine Dariei sa fie asa.



De ce aduc vorba de asta, am mai povestit eu:



Daria iese des cu buni in parc, dimineata. Intr-una din zile, a vrut sa se joace cu doua fetite, una dintre ele fiind fata unui fost coleg de scoala de-al lui tati. Ei, fetita asta a respins-o pe Daria, cu cuvintele "pleaca de aici, nu vrem sa ne jucam cu tine, esti urata". Daria a percutat in plin reprosul, l-a retinut perfect si mi-a spus acasa ce si cum.



In alta zi, vine iar buni cu jalba-n protap, ca Daria nu imparte bomboanele. Ca pe urma sa aflu ca cu o zi in urma, o alta fetita, care de fatza cu mine tzipa la Daria "nu te apropia de jucariile mele, nu te atinge de ele", venise la ea si, fara sa-i ceara voie, isi bagase mana in punga ei cu floricele si luase de acolo.



Nu a intervenit niciun adult raspunzator pentru copiii aia.



Ma intreb daca nu cumva si episoadele astea au vreo legatura.



Sincer, eu sunt de acord cu neimpartitul daca nu doreste copilul acest lucru si nici nu i se cere voie. I-am explicat si lui buni, ea nu e de acord cu mine.







Din putin se face mult - ajutor umanitar!



Lucrusoare de vanzare...





In atentia celor carora le face placere sa depaseasca limitele celor scrise de mine: in cazul in care considerati ca aveti dovezi de necontestat cum ca am facut 99 de oua, pe care le ascund in camara, cu intentia de a le vinde la suprapret, va invit sa deschideti un subiect special pe aceasta tema. Multumesc pentru intelegere.

[mami_stefi]

Cum spunea cineva mai sus,tu iti cunosti copilul si stii ce ii face placere si ce nu.Asa ca,atunci cand face ceva gresit,renuntam la un lucru\activitate preferata.
Stefan are doar doi ani si chiar si el are uneori porniri violente,nu ma asculta,etc.
Sunt foarte ferma.Ma pun jos langa el,stabilesc un contact vizual cu el,ii explic unde si cum a procedat gresit.Daca nu ma asculta il duc in camera lui(in Ro mai avem inca patutul si il puneam acolo),am grija sa fie in siguranta,ii explic pe un ton calm dar ferm motivul\motivele pt care trebuie sa stea acolo si mereu inchei 'Cand te linistesti poti sa iti continui activitatea\poti iesi din camera!'.
Si plange,si urla,si se tranteste pe jos,iese din camera fugind la mine sa il iau in brate.Il iau in brate ii spun ca il iubesc foarte mult si tocmai de aceea el trebuie sa se linisteasca,sa ne putem iubi linistiti,ii spun ca nu e frumos ceea ce a facut si asta primeste drept rasplata si apoi il duc iar in camera.Si il duc inapoi si de 10 ori,pana se conformeaza si sta acolo sa se linisteasca.
Apoi iese din camera,isi cere scuze si promite ca nu va mai face si gata,suntem iar cei mai buni prieteni!!
Afara\la magazin daca incepe cu istericale ii spun o singura data ca daca nu inceteaza plecam acasa.A doua oara(daca se intampla),chiar am plecat.
Am mai incercat cu luatul jucariilor,cu renuntarea la papa bun,(cu desenele nu avem probleme-nu se uita mai deloc-in 3 luni daca s-a uitat 2-3 ore)dar nu au efect.

Cea mai fericita mamica de Stefan Iulian (27.06.2010) cu bucati albastre de cer furate de acolo de sus si puse in loc de ochisori sa ii insenineze privirea si viata!

[ilenutza]

Ce varsta are? Mai are frati, surori?
Am citit o gramada de carti de parenting.
Pt copiii violenti o explicatie era lipsa de afectiune , asa cum o percepe copilul ( Ascultarea de buna voie, de ex o gasesti si pdf)
Apoi, de ce trebuie sa se uite la TV? Se stie ca noi avem creierul mai activ cand dormim decat cand ne uitam la TV.
Un copil manios are o motivatie, nu zic ca sunteti voi de vina, DF, dar poate ca ii trebuie ei ceva ce nu primeste.
Francoise Dolto are o carte fff buna despre parenting.


Ile , mami de V si A ,

[mami_stefi]

Toti ar trebui sa aveti aceeasi conceptii legate de ce are voie si ce nu micuta.
Adica tu degeaba ii zici ca nu are voie una si alta daca vine Buni(de exemplu) si ii da voie sa faca tot ce vrea.
Si Stefan a petrecut mult timp cu bunicii,cat am fost in Romania si ii faceau absolut toate poftele.Pana am stat cu ei si am vazut eu ce si cum si am inteles de ce se razvratea cu mine acasa.
Am vorbit cu bunicii si le-am spus ce ii dau voie si ce nu si fara suparare,dar e copilul meu si il cresc asa cum cred eu de cuviinta.Ori se comformeaza,ori petrec mai putin timp cu el.

P.S. Si mie mi s-a sugerat sa duc copilul la un preot sa ii citeasca ceva ca prea e agitat.

Cea mai fericita mamica de Stefan Iulian (27.06.2010) cu bucati albastre de cer furate de acolo de sus si puse in loc de ochisori sa ii insenineze privirea si viata!

[irbo]

al meu are 2 ani si 4 luni. azi fusei cu el la psiholog. unul din motive:crizele de furie, in sensul de trantit pe jos si urlat imediat ce nu ii convine ceva. mie psihologul mi-a spus ca imi testeaza limitele si atata timp cat prin acest comportament primeste atentie, ma face sa reactionez (chiar daca e vorba de enervarea mea) va continua acest comportament. solutia ar fi sa il las sa urle, etc, sa am grija sa nu se loveasca si sa ii spun calm ca astept sa se linisteasca dupa care stam de vorba...acum in ce masura va avea succes metoda si in ce masura voi putea fi destul de calma incat sa nu arat niciun semn de enervare nu stiu ramane de vazut...
PS Ilenutza la noi nu tine faza cu lipsa afectiunii... este singurul copil, a venit dupa 4 ani de incercari si multe sarcini pierdute, asa ca numai de afectiune nu duce lipsa...
mamica de Rares 21.02.2010

[CorinaDani]

selene, buni nu ar trebui sa forteze limitele dariei doar "pentru ca nu e frumos sa nu imparti". si, daca daria nu este acceptata intr-un anumit grup de fetite, sa mearga buni in alt parculet cu ea sau s-o indemne sa se joace si cu alti copilasi, poate se intelege mai bine cu cei mai mici/mai mari, nu cu cei de varsta ei.

exista in familia voastra sau in cercul de prieteni o persoana pe care daria s-o asculte cu sfintenie, careia sa-i faca pe plac din proprie initiativa, de drag cum s-ar zice ? daca da, cum anume procedeaza persoana respectiva pentru a castiga respectul si ascultarea din partea dariei ?

Corina - mamica printesei Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

[Selene_Bunny]

Este singurul copil, are 3 ani si 7 luni imediat.



Stiu ca o enerveaza si faptul ca eu am acum de lucru. Si chiar am, Doamne da sa tot am. Avand de lucru, petrece mult timp cu tati/buni, eu incerc sa compensez cand pot, de exemplu, ieri m-am plimbat mai mult cu ea. La kineto tot eu o duc, de 2 ori/saptamana, dupa kineto, iar petrecem timp impreuna.



Sa nu lucrez nu pot, cine stie cum a fost, o sa stie si de ce este imperios necesar lucrul. Urmeaza sa plecam in vacanta la sfarsit de luna, sa vedem atunci cum va fi.



CorinaDani, nu, nu exista asa o persoana. Tu mai tii minte stresul meu cu aruncatul apei pe jos, in bucatarie? Ma crezi ca nici acum, dupa 1 an de explicatii si rasexplicatii, nu reuseste sa se limiteze la spatiul celor doua chiuvete?







Din putin se face mult - ajutor umanitar!



Lucrusoare de vanzare...





In atentia celor carora le face placere sa depaseasca limitele celor scrise de mine: in cazul in care considerati ca aveti dovezi de necontestat cum ca am facut 99 de oua, pe care le ascund in camara, cu intentia de a le vinde la suprapret, va invit sa deschideti un subiect special pe aceasta tema. Multumesc pentru intelegere.

[pisigri]

Selene, eu stiu ca citisem cindva scris de cineva pe forum ca pedepsele nu-s bune. Nu ca-s rele, nu trebuie musai sa imbratisezi curentul asta, dar ca nu e ok ca pedeapsa sa fie ceva care nu are nici o legatura cu greseala.
Am facut si eu de-astea cu Ilinca: daca nu....orice, nu mergem in parc azi/nu primesti ou kinder etc. Nu obtineam NIMIC, ea continua sa faca ce o taia capoul, nu-mi cerea in ziua respectiva lucrul interzis, ba mai si povestea la toata lumea, cu zimbetul pe buze, ca ea e pedepsita si n-are voie nu stiu ce.

Apoi, martor mie- Dumnezeu, am incercat intotdeauna sa evit sa o etichetez/santasez cu sentimentele mele. Nu mi-a iesit mereu, evident, ca acum ceva timp mi-a zis ca atunci cind e obraznica nu o iubim. Nu i-am spus NICIODATA asa ceva, din contra, mereu incerc sa accentuez ca o iubim orice-ar fi, o iubim si cind suntem suparati pe ea.

Ma rog. Ideea e ca trece(a)m si noi prin faza lui "nu" asa, de pamplezir, de dragul de a spune "nu". Refuza orice, inainte de a asculta toata propunerea. Diun principiu, totul era NU.
No, si-am lasat-o. Dincolo de nervii mei ca "nu", sunt putine situatii de viata si de moarte, destul de importante incit sa merite certuri. Ma rog, fiecare cu limitele lui.
Dupa ce m-am "nesimtit" eu la fazele astea, 1.a lasat-o si ea mai moale cu momentele de razvratire si 2.am realizat ca momentele in care ma enervam erau cele in care tineam eu musai sa o grabesc, sa o pun sa faca ceva ce nu avea la modul real o justificare, sa ii interzic sa faca ceva mai degraba din comoditatea mea decit pt un motiv valabil si real.

Cu lovitul ... undeva tot a vazut ea. Eu recunosc ca atunci cind sunt cxu nervii prastie, mai trintesc. Mi s-a intimplat inclusiv sa ma reped la ea si sa ma opresc in ultima clipa de a a o plesni. Adoptase din gesturile mele cind se enerva: trintea obiecte cind se enerva, iar daca o suparam eu destul, ridica cumva palma ca si cum ar fi vrut sa ma loveasca, si apoi se oprea din gest. Mi-am asumat intreaga vina pentru aceste apucaturi, m-am recunoscut in ele, ma controlez si vestea buna e ca si ea renunta la ele.

Rabdare. Eu cred ca daca scapam de "the terrible twos" vom avea parte de "the terrible threes/fours/whatever". Cred ca toti copiii au un moment in care vor sa fie cit mai independenti si cind se enerveaza crunt ca nu le iese...

______________________________

http://scrisoaredelamosul.blogspot.com/

http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)