Hai mey, nu va mai inversunati la orice aberatii...
Se stie (sunt si studii pe tema asta, asta daca mai trebuia precizat) ca bunicii sunt o binecuvantare pentru o familie cu copii si ca o educatie ideala presupune viata in comun (dar nu sub acelasi acoperis ) a trei generatii.
Cu ce poti inlocui dragostea, rabdarea si daruirea unor bunici?
Alina
***
despre bone
Deschis de
li_am
, mar 26 2009 20:46
296 raspunsuri la acest subiect
#271
Postat 01 aprilie 2009 - 12:23
#272
Postat 01 aprilie 2009 - 18:49
Alra, ai pus punctul pe i! Nu intelegeam ce m-a facut sa citesc totusi acest subiect... pai, e cam tot forumul aici, toate subiectele. Abordate din diverse colturi... nu e putin lucru.
Bunici - si pe mine m-a intristat mesajul de mai sus. Eu am fost crescuta numai de bunici, la tara. Nu e indicat sa nu fie prezenti parintii chiar deloc, dar in afara de absenta lor, de care nu-mi dadeam eu seama prea bine, atit de bine ii inlocuiau bunicii pe parinti, erau si tineri la vremea aceea... am avut cea mai frumoasa copilarie din lume.
Acum sint aici, copiii mei cresc fara bunici. Nici nu va puteti imagina cit de greu este sa inveti un copil notiunea de bunic/a. Pentru copiii care nu-i au, care nu-i cunosc, acest termen e unul abstract, lipsit de consistenta. Curios este ca pentru mine parintii nu au fost asa, stiam ca sint la bunici, stiam ca am si parinti, mai mult nu m-a interesat pina pe la 11 ani. Cind a devenit o problema, m-am cerut la parinti... Cred ca la fel se intimpla si cu tatal sau mama absenta, copilul simte nevoia sa-i inlocuiasca, sa-i creeze, sa si-i imagineze. Dar bunicii nu intra in pachet, si nici familia extinsa... daca nu sint vazuti de copil, daca nu sint cunoscuti, daca nu exista o relatie intre ei... copilul nu simte nevoia sa si-i creeze, dar absenta lor din viata copiilor lasa urme!
Sint sigura ca cine a avut toata familia la dispozitie si a crescut in mijlocul ei, nu va intelege ceea ce spun, acestia sint pentru el acolo, nu a facut nici un efort sa inteleaga nimic cind era mic. La fel ca vita-de-vie, ca animalele si pasarile crescute in curte etc. Cine nu a vazut aceste lucruri din pruncie, intelege ce spun...
Eu nu am inteles pina cind nu am avut copii. Am ramas blocata si fara cuvinte cind fetita mea, la 4 ani, credea ca strugurii cresc in copac, ca bunicii traiesc in Tara lui Niciodata, adica nu exista in realitate etc. Verisori, unchi, matuse... cine sint astia!?! Nu credeam ca trebuie sa o invat despre aceste lucruri pentru ca pe mine nu m-a invatat nimeni, le-am luat de-a gata. Atunci am inteles ce norocoasa am fost si cit ar trebui sa apreciez ce am primit cind eram mica. Am plins si m-am apucat sa-i explic. Greu!!! Acum s-a rezolvat, a venit o bunica aici, a fost doi ani in vacante lungi in Romania... stie tot si simte tot. Dar piticii inca nu, cu ei trebuie sa o iau de la capat...
Sint lucruri pe care copilul le invata de la mama, lucruri pe care le invata de la tata, lucruri pe care le invata de la bunici, lucruri pe care le invata de la unchi, matusi, verisori si alte rude, lucruri pe care le invata de la persoana care are grija de el, lucruri pe care le invata de la educatori, invatatori, profesori... Mai sint si lucruri pe care le invata de la prieteni... si apoi de la partener. Orice necunoscuta in aceasta ecuatie schimba rezultatul... si, din pacate, nu in bine! Fiecare din persoanele enumerate mai sus isi au locul lor in viata si in formarea unui copil si nimeni nu ar trebui sa inlocuiasca pe nimeni. De aceea consider ca este o mare-mare responsabilitate pe umerii acestor persoane, pe bucatica lui de formator... Nu cred ca mai trebuie sa spun ca, mai ales in copilarie, mama, tata - si bona, na! - au un rol covirsitor in formarea micului viitor adult.
Bunici - si pe mine m-a intristat mesajul de mai sus. Eu am fost crescuta numai de bunici, la tara. Nu e indicat sa nu fie prezenti parintii chiar deloc, dar in afara de absenta lor, de care nu-mi dadeam eu seama prea bine, atit de bine ii inlocuiau bunicii pe parinti, erau si tineri la vremea aceea... am avut cea mai frumoasa copilarie din lume.
Acum sint aici, copiii mei cresc fara bunici. Nici nu va puteti imagina cit de greu este sa inveti un copil notiunea de bunic/a. Pentru copiii care nu-i au, care nu-i cunosc, acest termen e unul abstract, lipsit de consistenta. Curios este ca pentru mine parintii nu au fost asa, stiam ca sint la bunici, stiam ca am si parinti, mai mult nu m-a interesat pina pe la 11 ani. Cind a devenit o problema, m-am cerut la parinti... Cred ca la fel se intimpla si cu tatal sau mama absenta, copilul simte nevoia sa-i inlocuiasca, sa-i creeze, sa si-i imagineze. Dar bunicii nu intra in pachet, si nici familia extinsa... daca nu sint vazuti de copil, daca nu sint cunoscuti, daca nu exista o relatie intre ei... copilul nu simte nevoia sa si-i creeze, dar absenta lor din viata copiilor lasa urme!
Sint sigura ca cine a avut toata familia la dispozitie si a crescut in mijlocul ei, nu va intelege ceea ce spun, acestia sint pentru el acolo, nu a facut nici un efort sa inteleaga nimic cind era mic. La fel ca vita-de-vie, ca animalele si pasarile crescute in curte etc. Cine nu a vazut aceste lucruri din pruncie, intelege ce spun...
Eu nu am inteles pina cind nu am avut copii. Am ramas blocata si fara cuvinte cind fetita mea, la 4 ani, credea ca strugurii cresc in copac, ca bunicii traiesc in Tara lui Niciodata, adica nu exista in realitate etc. Verisori, unchi, matuse... cine sint astia!?! Nu credeam ca trebuie sa o invat despre aceste lucruri pentru ca pe mine nu m-a invatat nimeni, le-am luat de-a gata. Atunci am inteles ce norocoasa am fost si cit ar trebui sa apreciez ce am primit cind eram mica. Am plins si m-am apucat sa-i explic. Greu!!! Acum s-a rezolvat, a venit o bunica aici, a fost doi ani in vacante lungi in Romania... stie tot si simte tot. Dar piticii inca nu, cu ei trebuie sa o iau de la capat...
Sint lucruri pe care copilul le invata de la mama, lucruri pe care le invata de la tata, lucruri pe care le invata de la bunici, lucruri pe care le invata de la unchi, matusi, verisori si alte rude, lucruri pe care le invata de la persoana care are grija de el, lucruri pe care le invata de la educatori, invatatori, profesori... Mai sint si lucruri pe care le invata de la prieteni... si apoi de la partener. Orice necunoscuta in aceasta ecuatie schimba rezultatul... si, din pacate, nu in bine! Fiecare din persoanele enumerate mai sus isi au locul lor in viata si in formarea unui copil si nimeni nu ar trebui sa inlocuiasca pe nimeni. De aceea consider ca este o mare-mare responsabilitate pe umerii acestor persoane, pe bucatica lui de formator... Nu cred ca mai trebuie sa spun ca, mai ales in copilarie, mama, tata - si bona, na! - au un rol covirsitor in formarea micului viitor adult.
CORNELIA, mami de AGATA, TUDORA si LISANDRU
#273
Postat 01 aprilie 2009 - 19:00
Citat: | ||
citat din mesajul lui lum0880
|
#274
Postat 01 aprilie 2009 - 20:36
Citat: | ||||
citat din mesajul lui claujro
|
#275
Postat 02 aprilie 2009 - 03:01
Citat: |
citat din mesajul lui copiloi Cu ce poti inlocui dragostea, rabdarea si daruirea unor bunici? |
cu dragostea, rabdarea si daruirea...parintilor?
#276
Postat 02 aprilie 2009 - 04:41
Citat: | ||
citat din mesajul lui conchita
|
[red]D-ale lui David
#277
Postat 02 aprilie 2009 - 04:52
hai sa va spun si eu o poveste... nu legata de educatie indoielnica ( asta chiar a fost urata, ca de fapt aceiasi bunici cu educatie indoielnica , au fost la timpul lor parintii ai caror copii ii educa indoielnic acum)
ci despre generatia bunicilor care nu au rabdarea sa isi cresca nepotii... care in iubirea loc absoluta , in loc sa le dea aripi nepotilor, le da senzatia ca altul e mai bun decat el...
care dupa imbratisarile de rigoare , incep cu criticile in loc de incurajari... si comparatiile ca altul e mult mai bun....asta in loc sa gaseasca modalitati de a il face pe nepot sa inteleaga ca nu e bine ce face si ca numai parintii lui sunt de vina ca nu stie ca e bine ?!
cunoaste-ti aceasta poveste?
a acelor bunici care nu au timp sa isi creasca nepotul pentru ca in fiecare zi , la ora h incepe nu stiu ce telenovela.... bunici care atunci cand erau parinti isi trimiteau copiii in vacante la parintii care locuiau la tara, care si daca aveau tv..nu aveau timp sa vada o stire ca ii asteptau muncile in ograda ....dar isi tineau nepotii dupa ei si le vorbeau si povesteau cu vocea calda , plina de intelepciune...
eu cred ca vremea bunicilor din poveste a inceput sa apuna...
cred ca ar trebui schimbat inca o data titlul ...in loc de "despre bone" sa ii spuna "despre bunici"
alina
ci despre generatia bunicilor care nu au rabdarea sa isi cresca nepotii... care in iubirea loc absoluta , in loc sa le dea aripi nepotilor, le da senzatia ca altul e mai bun decat el...
care dupa imbratisarile de rigoare , incep cu criticile in loc de incurajari... si comparatiile ca altul e mult mai bun....asta in loc sa gaseasca modalitati de a il face pe nepot sa inteleaga ca nu e bine ce face si ca numai parintii lui sunt de vina ca nu stie ca e bine ?!
cunoaste-ti aceasta poveste?
a acelor bunici care nu au timp sa isi creasca nepotul pentru ca in fiecare zi , la ora h incepe nu stiu ce telenovela.... bunici care atunci cand erau parinti isi trimiteau copiii in vacante la parintii care locuiau la tara, care si daca aveau tv..nu aveau timp sa vada o stire ca ii asteptau muncile in ograda ....dar isi tineau nepotii dupa ei si le vorbeau si povesteau cu vocea calda , plina de intelepciune...
eu cred ca vremea bunicilor din poveste a inceput sa apuna...
cred ca ar trebui schimbat inca o data titlul ...in loc de "despre bone" sa ii spuna "despre bunici"
alina
#278
Postat 02 aprilie 2009 - 04:57
sinziana , nu ametii asa repede
subiectul a avut la origini, menajera...apoi a fost bona, parintii si acum au venit bunicii ...D]
alina
subiectul a avut la origini, menajera...apoi a fost bona, parintii si acum au venit bunicii ...D]
alina
#279
Postat 02 aprilie 2009 - 05:07
Citat: | ||||
citat din mesajul lui sinzi_ana
Hai ca io ametii Ori is bunici ori parinti... Ca ma indoiesc ca pot avea dragoste, daruire si rabdare similare (nu spun ca mai bune/rele...doar similare) |
nu ai voie sa ametesti! nici n-ar trebui sa intri la subiecte de-astea, trebuie sa te menajezi!!
eu imi exprimam crezul ca parintii sunt de neinlocuit, fie ei avizi de cariere sau nu.
#280
Postat 02 aprilie 2009 - 05:24
Io nu am spus ca ii poti inlocui...
Dar si bunicii au rolul lor acolo langa copii si sunt la fel de ne-inlocuit...la fel si rubedenii bine intentionate.
Eu imi iubesc bunica ca pe ochii din cap, si nimeni nu o poate inlocui (Doamne Ajuta sa o tina mult si sanatoasa in viata)...
F adevarat proverbul: cine nu are batrani sa ii cumpere...
Ador familiile numeroase care se intalnesc cu diverse ocazii, unde copiii sunt in mijlocul atentiei si se joaca cu veri/unchi/nepoti...de la fiecare invata cate ceva, impartasesc ceva, intreaba altceva si se alinta cumva...
Copiii care nu au parte de asa ceva (cum e si David)...nu au decat de pierdut...
Nu...nimic nu ar putea inlocui niste bunici iubitori...
Noi, parintii, il adoram si avem toata candoarea pentru el (desi e ditamai galiganu) dar tot nu pot sa spun ca pot sa tin loc de bunici...
edit sa subliniez ca ma refer la bunici care se implica...nu categoria celor cu neglijenta (la urma urmelor...asa cum sunt bunici dezinteresati...sunt si parinti la fel...)
Sinzi 6+, Radu si David psihologul
varsta David
varsta bb2
Poze
Dar si bunicii au rolul lor acolo langa copii si sunt la fel de ne-inlocuit...la fel si rubedenii bine intentionate.
Eu imi iubesc bunica ca pe ochii din cap, si nimeni nu o poate inlocui (Doamne Ajuta sa o tina mult si sanatoasa in viata)...
F adevarat proverbul: cine nu are batrani sa ii cumpere...
Ador familiile numeroase care se intalnesc cu diverse ocazii, unde copiii sunt in mijlocul atentiei si se joaca cu veri/unchi/nepoti...de la fiecare invata cate ceva, impartasesc ceva, intreaba altceva si se alinta cumva...
Copiii care nu au parte de asa ceva (cum e si David)...nu au decat de pierdut...
Nu...nimic nu ar putea inlocui niste bunici iubitori...
Noi, parintii, il adoram si avem toata candoarea pentru el (desi e ditamai galiganu) dar tot nu pot sa spun ca pot sa tin loc de bunici...
edit sa subliniez ca ma refer la bunici care se implica...nu categoria celor cu neglijenta (la urma urmelor...asa cum sunt bunici dezinteresati...sunt si parinti la fel...)
Sinzi 6+, Radu si David psihologul
varsta David
varsta bb2
Poze
[red]D-ale lui David