Delia, fetita a fost molestata din punct de vedere sexual (atingeri, minghiieri, pusa sa priveasca lucruri nepotrivite pentru virsta ei), dar era virgina, iar tatal a invocat acea lege existenta in Liban (poate cineva de acolo ar putea confirma daca si astazi este la fel, cazul se petrecea cu citiva ani in urma) conform caruia daca nu a existat penetrare, adica viol in toata regula si fata e virgina, agresorul nu e vinovat de nimic... e doar o initiere in ceea ce va urma in viata ei de femeie.
Ori, in Canada, este vinovat pina in virful unghiilor si pedeapsa e pe masura. Dar nu numai Libanul este tara care accepta ceva, sint tari in care copilul este inca proprietatea parintelui, asa cum este femeia in altele sau tot in acelea si nimeni nu se poate baga pe proprietatea ta.
Rox, ceea ce ai bolduit tu imi era clar si sint de acord 100%. Nu vreau sa-ti expui traumele pe net, de aceea am si scris sa dai exemple neutre, nu din viata ta, dar as vrea mult sa inteleg diferenta dintre acest fel de abuzuri, diferenta explicata de cineva care le intelege... eu nu le inteleg in totalitate, o parte le intuiesc, dar ramin unele care sint mister pentru mine, de aceea nici nu le recunosc.
Un grup de suport inseamna ca poti discuta despre orice... singurul lucru a fost ca ne-am intins prea mult.
Si tot n-am inteles, mai am atitea de inteles.
Un singurul lucru mi-e clar, asa cum am spus, ca nu simtim la fel. Asta stiam eu, dar nu ma astepta la diferente atit de mari. Cei care au intrat si intra la acest subiect si scriu sau citesc, nu o fac din lipsa de timp, toti au o motivatie mai mult sau mai putin puternica sa o faca, toti au ceva ascuns, de ascuns sau fost ascuns si rezolvat, toti inteleg ceva din el. Pe unul care nu are absolut nimic, cred ca l-ar plictisi sa citeasca atitea si atitea pagini...
Numai ca, uite cit sintem de diferite! De exemplu, eu eram sincera si perfect convinsa ca toate mamele simt in momentul in care isi tin puii in brate, poate nu chiar din prima secunda, dar acolo, in primele doua saptamini, acel sentiment invadator si placut pentru faptura mica din brate. Si inca mai sint convinsa ca sentimentul exista in forma latenta, doar ca in unele situatii, se declanseaza mai greu... Dar e negru pentru mine acolo unde nu exista deloc, oricit de empatica as vrea sa fiu, sa inteleg, sa accept ca acesta nu apare si nu numai in momentul nasterii, ci chiar si mai tirziu. Adica inteleg, dar inteleg teoretic, nu stiu cum e sa fie altfel. Si reciproca e valabila... Asa ca, cred ca in urma dezvaluirilor de aici nu ne mai privim macar cu suspiciune.
Iar fetele care citesc si nu au ajuns pe acolo, cind vor ajunge, vor sti ca e ok si asa si asa... iar daca nu e, stiu ce au de facut, au un punct de pornire.
LadyJ, eu vreau linkuri, desi ma oboseste limbajul clar de specialitate, dar chiar as vrea sa stiu mai multe despre psihologia personalitatii...
Gata cu abstractul...
CORNELIA, mami de AGATA, TUDORA si LISANDRU
Life is just what happens to you, while you're busy making other plans. (John Lennon)