75 raspunsuri la acest subiect

[lauriciu]

Draga mea, imi pare rau ca treci prin calvarul asta.
Tine-te tare, sa poti ajuta la randul tau pe mama ta care sufera la fel de mult ca si tine.
Concentreaza-te pe familia ta, pe copilul tau, pe noul bebe pe care ti-l doresti...
Iti doresc putere.
Condoleante!

[iana_mari]

Fetelor,dar nu mai scrieti nimic pe aici?
Lauriciu sper ca mama ta e bine si sa fie linistita mult timp de acum inainte.
Eu m-am remontat ,am stabilit pomenile de 20 si 40 de zile.
Mama este rau si probabil va mai trece timp pana isi va reveni.
Noaptea nu pot sa dorm bine ,cand inchid ochii vad chipul tatalui.
A murit cu ochii deschisi si asa a fost ingropat.
Dupa o ceremonie frumoasa la biserica,a deschis si mai tare ochii,parca te privea si chipul sau a schitat un semn de multumire,un zambet.
Toata lumea a ramas uimita de schimbarea chipului.Era vesel.
De sf.Ion ,la ora 21 a murit tinand-o pe mama de mana,a chemat-o la el.
Vecinele o goneau pe mama ca plangea si ziceau ca nu poate sa-si dea sufletul,iar saracutul de el cu ultimele puteri,aproape in soapta i-a rostit numele.Mama a venit l-a apucat de mana si el si-a dat sufletul.
Este crunt,ingrozitor sa merg la mama si sa vad curtea goala,camera si patul gol.
Fetelor ultima saptamana a fost groaznica si pt. tata si pt. mama.
A avut dureri groaznice,nu-si mai facea efectul nici tramadolul.
Sper sa se fi dus intr-un loc mai bun plin de verdeata si de flori.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
Cinutz si eu sper sa se intalneasca cu mama ta.

[lauriciu]

Iana, am tot intrat, asteptand o veste de la tine.
Eu nu am stiut ce sa scriu...ce as putea sa iti spun?
Sa fii sigura de un lucru, numai: acum nu il mai doare nimic!
E linistit. Dovada si zambetul despre care povestesti, e un semn, nu crezi?
Un semn ca e mai bine asa...

Pare ca ai un tonus bun, ceea ce ma bucura nespus.
Mama a inceput sa tuseasca. O fi si raceala...o fi si boala.
Ma bucur ca am reusit sa o convingem si am luat-o la noi, sa nu mai stea singura toata ziua.
Are o stare mai buna datorita acestui fapt, ceea ce e imbucurator.

In rest, ma bucur ca nu am cui sa mai scriu pe forumul asta.
O sa mai intru, dar...

te pup!
fii tare!
fii langa mama ta!

[Crinutz]

Iana, te invit la sufletul credintei, la subiectul "sa ne amintim de cei plecati vesnic" daca vrei sa iti amintesti de tatal tau asa cum era, sa depeni amintiri cu noi, sa il aduci din nou aici cumva.
Am o curiozitate....de ce a ramas cu ochii deschisi???? E destul de bizar si cred ca e si mai dureros sa il vezi asa in sicriu. Cum ai rezistat ?

lauriciu, multa sanatate mamei tale.

"Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"

http://community.web...om/user/Crinutz - Grecia 2006/2007

[iana_mari]

Crinutz nici eu nu stiu cum am rezistat,probabil d-zeu m-a intarit.
Unii spuneau ca asteapta sa vada pe cineva,dar nu mai avea pe cine vedea,iar altii ziceau ca era foarte slab si din caza oaselor fetei nu i-a putut inchide.
Am scris despre asta pe forum in speranta ca voi primi si eu raspunsuri.
Lauriciu eu stau la o distanta de 70 de km. de mama.iar ea nici nu vrea sa auda sa vina sa stea la bloc.Eu nu pot sa merg decat la sf. saptamanii,iar ea nu intelege lucrul asta .Cum pot sa o ajut altfel?
Familia mea este aici,copilul, sotul.Cand vorbesc cu ea la tf. ma face sa ma simt vinovata ca nu sunt alaturi de ea.,si asta ma doare f. mult.

[kittutza]

Iana, draga de tine, ma bucur ca ai scris si ca ai o atitudine cat de cat linistita. Intr-adevar, Bunul Dumnezeu te intareste in momentele astea. Vad ca din pacate, inca nu te poti linisti total si ma refer la aspectul cu mama ta... Ea este cea care sufera acolo, in casa unde pana acum cateva zile a trait si si-a cladit o viata alaturi de tatal tau. Tot tu, care ai avut si inca ai partea ta justificata si normala de suferinta, trebuie sa ai rabdarea de a o asculta si a nu o blama. Doamne cata rabdare va va mai trebui inca. Poate ca mama ta iti va urma modelul si va fi mai ingaduitoare cu tine de acum inainte.

Foarte impresionanta povestirea despre ultimul drum al tatalui tau. Te infioara! Nu stiu unde ai scris si ai intrebat de acest aspect pe forum.
Insa un lucru e cert: nu mai sufera si e intr-un loc linistit acum. Sa ii faceti cele de cuviinta din punct de vedere crestinesc si sa va rugati pentru sufletul lui.

Iana, iti doresc tarie si multa rabdare. Acum esti inca "in priza"... dar pe masura ce va trece timpul se vor aseza lucrurile intr-un fel sau altul, draga noastra!

Kittutza

[lauriciu]

Iana, draga mea, cred ca va mai trece ceva timp pana cand se va obisnui mama ta cu gandul, si atunci poate sa nu te mai acuze de diverse...Deocamdata incearca sa intelegi ca din cauza durerii face toate astea si sa o iei ca atare. Stiu ca doare tare, si pe noi mama ne "insira" pe toti si ne ia la "palme"...uneori, alteori e mai linistita si se poate vb cu ea.
Aste e situatia...trebuie sa o acceptam, ca n-avem alternativa.

Sa fii tare! Gandeste-te ca copilul tau are un an greu cu admiterea si are nevoie de tine.

Mie asta-noapte mi-a murit o bunica...nu era ea f apropiata, dar e totusi mama care l-a nascut pe tatal meu (mai exista si cea care l-a crescut si pe care o iubesc si o stimez infinit mai mult)...poveste lunga.
Dumnezeu s-o ierte si pe ea!

[iana_mari]

Laurirciu,d-zeu sa-ti ierte bunica.Nu conteaza cat de apropiate ati fost.Cat despre mama o zi e bine alta nu.Sambata avem pomana de 20 de zile.Mama ta e bine?

[mayaione]

Desi ma doare foarte rau, mai intru din cand in cand la subiectul asta. Mi-e asa de dor de mama, inca ma sufoca imposibilitatea de a-i mai auzi macar odata vocea, sa-i simt dragostea, s-o stiu alaturi de noi. Nu stiu daca o sa accept vreodata moartea ei, a fost totul atat de ireal si de dureros.

Iana imi pare rau pt pierderea ta, sa stii ca si mama parea ca zambeste, era asa de frumoasa, toata lumea se uita la ea si nu le venea sa creada cum arata, nu s-a schimbat deloc pana am bagat-o in cavou. Si ma doare suferinta ei, imi amintesc vara trecuta, am stat tot timpul cu ea, si plangea asa de rau, se gandea la noi ca vom suferi si la faptul ca nu il va putea vedea pe nepotelul din partea fratelui si multe. Si eu am alergat innebunita dupa remedii naturiste si o fortam si o chinuiam in zadar.

AdinaF e bine sa speri, poate tatal tau va avea o sansa. Doamne ajuta!



Redati-i Soniei bucuria de a creste langa parintii ei

Povestea nasterii

poze Ana

[OanaSimona]

buna ziua tuturor
sper sa reusesc sa pun mesajul meu
am dat din intamplare de acest forum si aseara si azi dimineata am reusit sa citesc primul capitol...
ce pot sa zic ca imi pare rau ca este atat de multa durere si atata lume bolnava...
eu pur si simplu sunt data total peste cap