![[flo]](https://comunitate.desprecopii.com/forums/public/style_emoticons/default/floare.gif)
Si sa lasam acest subiect deschis pentru fetele care vor sa alapteze mai mult si au indoieli daca e bine sau nu.Gazella, felicitari pentru felul in care ai alaptat, am citit ca ai ai mers in acelasi timp la primul si cu sarcina... nu e putin lucru ce ai facut!!! Dar trebuie sa-ti aperi punctul de vedere intr-un mod in care ironia nu are nici un rost. Plus ca scopul pentru care scriem aici este ca vrem sa impartasim experienta noastra si altor mamici, nu sa aratam ce tari am fost noi ca am alaptat. Nu?
Rrox a scris foarte bine mai sus, alaptarea peste un an nu inseamna nici o pierdere pentru copil, ar fi impotriva naturii sa fie asa. Dar nu as spune ca nu-i aduce chiar nimic copilului! Daca mamica are lapte si vrea sa-i dea, pot sa spun ca aduce multe, dar nu neaparat ceva in plus fata de ce biberonul, canita cu lapte, suzeta sau alte metode gasite de mama si acceptate de copil: linistire, confort, laptic, minghiiere tandra, apropiere si multe altele de genul acesta.
Cine a a avut laptic si a vrut sa dea cit mai mult, a facut foarte bine, cu exceptia acelor cazuri in care titza e tot ce primeste acel copil. Spun asta pentru ca am cunoscut si mamici care la un an si ceva dadeau copilului exact atita mincare cit primeste un bebelus la 6 luni, pentru ca era mai comod sa-l tina la titza decit sa-i prepare mincare sau sa-i dea din borcanel sau sa stea minute in sir linga un copilas mofturos la mincare. Dar la fel de bine am cunoscut si mamici care, tot la un an si ceva, dadeau biberonul toata ziua-buna ziua, pentru ca asa cerea copilul, pe motiv ca nu vrea sa-l obisnuiasca sa manince mult (ca vezi citi obezi sint!), cu cereale eventual, si mincare tot ca unui copil de 6 luni. Sau am vazut mamici, care, cu tigara in gura, de vorba cu o prietena pe banca, ii tot indesau copilului urlator din carut biberonul in gura sau suzeta si se plingeau ca tare e greu sa cresti un copil care urla tot timpul din nimic. Dar numai eu eram in parc de 3-4 ore si nu vazusem ca acel copil sa pape altceva in afara de acel biberon, eventual niste biscuiti sau pufuleti. La un an si sau poate doi! Acest mod de alaptare tirzie, la titza sau la biberon nu e benefic pentru copil. Poate ca vi se pare ca am fost rea (si am fost un pic, recunosc!) mai sus sau vorbesc de pe pozitia mamei care se crede perfecta... Dar nu e asa, fara suparare, sint mamici si mamici, pe unele le-as lua de mot un pic, dar sint sigura ca noi care scriem aici, nu sintem asa, sintem chiar perfecte, de aceea imi si permit sa le pirasc pe celelalte imperfecte.
![[:D]](https://comunitate.desprecopii.com/forums/public/style_emoticons/default/icon_smile_big.gif){kind=icon}
In concluzie si nu mai revin la acest subiect decit daca ma intreaba cineva ceva in mod direct si personal, si e concluzia mea, bineinteles, dar sint sigura pe ea si de aceea o fac cunoscuta:
- alaptarea la sin e benefica si e indicata, daca mama are laptic, timp si dispozitie sa-l dea peste un an, pina la doi ani si chiar peste, poate sa-l dea linistita, insa cu doua conditii: copilul sa fie hranit, in afara de lapticul necesar, cu mincare corespunzatoare cu virsta (si la timp daca se poate!) si mama sa aiba grija si de sanatatea ei (ramin la parerea mea ca produsul laptelui inseamna munca pentru organismul mamei!)
Precizari:
- nu comentez aici pina cind se poate alapta, fiecare se opreste cind vrea, dar pot sa spun totusi ca eu, personal, cred ca doi ani - doi ani si jumatate maxim ajung si pentru titza, dr si pentru biberon si/sau suzeta, si chiar si pentru pampers. Parerea mea este ca intre 20 si 30 de luni, copilul trebuie ajutat sa creasca mare! Bineinteles ca depinde de copil si aceasta perioada nu e batuta in cuie, altii fac totul mai repede, altii un pic mai incet, insa datoria mamicii este sa incerce sa-l desprinda de bebelusenie si sa-l integreze in categoria copiilor mici. Vor veni mamici si vor spune ca ai lor copii au facut la olita la 7 luni si au baut lapticul din canita la 10 (si ale mele beau din canita de la 10), dar asta nu anuleaza ce am spus eu mai sus, sint exceptii care nu fac eventual decit sa intareasca.
- o precizare pentru mamicile care au avut lapte suficient si vor sa alapteze peste un an, daca bebelusul a mers bine cu el pina la 6 luni (exclusiv) si apoi pina la un an, merg mai departe si indraznesc sa spun ca nu e nevoie sa le fie introdus altfel de laptic pina la intarcare, eventual cerealele de dimineata si/sau seara pot fi facute cu lapte praf sau de vaca, dar sa fie gras si de buna calitate si introdus dupa un an.
- dependentele nesanatoase care pot afecata cresterea si evolutia copiilor si riscurile care vin de aici (cariile de biberon, de exemplu, sau carentele legate de o alimentare incorecta) nu vin nici de alaptarea indelungata cu titza si nici de la cea cu biberonul, ci doar din incorectitudinea cu care acestea se fac. Si as mai putea adauga ca si atunci cind mama face aceste lucruri impotriva vointei ei, ca asa a auzit ca e bine, lucru care va duce in timp la deprimarea si epuizarea ei. Acelasi lucru se poate intimpla sin invers, daca intarca pentru ca asa i s-a spus ca e bine, desi ea nu e pregatita si nu vrea sa o faca (daca nu-i intarci acum, iti va fi tare greu mai tirziu, ce vrei sa-ti umble agatati de titza pina intra in clasa I!?! Bleah!). Mamici dragi, trebuie sa fiti tare sigure pe voi, nimeni nu poate sa intervina in relatia cu bebelusii vostri fara voia voastra si, in nici un caz, atunci cind nu aveti nevoie de ajutor! Am spus! Puteti sa ma si bateti acum, ca am terminat.
Sper ca mamicile care au lapte suficient si vor sa alapteze pina la doi ani au inteles ca le indemn din tot sufletul sa o faca!!!
![[:p]](https://comunitate.desprecopii.com/forums/public/style_emoticons/default/icon_smile_tongue.gif){kind=icon}
CORNELIA , mami de AGATA, TUDORA si LISANDRU
In viata ta si a celor dragi tie, tu trebuie sa fii solutia... nu problema.
