la mine " statul acasa", nu a insemnat stat in varful patului si privind copilul cum creste.
in ultimii 10 ani, am lucrat partime (cu carte de munca ) dar de acasa.
am cumparat casa la jumatate de pret (atita ne-am permis) dar ne-a luat 10 ani sa o remodelam, munca titanica si ore in sir de planificare, studii etc...zeci de weekenduri si concedii facute acasa muncind ...dar i-a crescut valoarea casei...la pensie daca vreau sa o vand sau sa inchiriez o parte din ea, imi asigura un venit.
numai gradinaritul aici costa $500/luna, bani care noi ii economisim , cat timp eu "stau" acasa.
sotul a trebuit sa se recalifice din cauza disabilitatii, a trebuit sa invete singur si i-a luat mult timp ...dar multe din treburile importante ale case au picat pe umerii mei, care "stateam acasa".
mi-am luat licente, certificari, am invatat mult in tot acest timp...si da, intradevar am avut satisfactia sufleteasca de a fi cu William care pt mine a meritat fiecare secunda.
si cat timp am "stat acasa" 18 ani. nu am luat de la stat nimic in afara de cele 2 luni de prenatal. o luna pana sa nasc mi-a fost interzis sa conduc ca nu mai ajungeam cu picioarele la pedale, si o luna dupa nastere...atit
Editat de michelle-usa, 30 iulie 2022 - 21:20 .