Si eu pe aici . Nu am chiar foarte multe kg in plus, insa suficiente cat sa ma deranjeze cand ma aplec sau cand vreau sa ma incalt , sau sa ma deranjeze estetic cand vreau sa ma imbrac cu ceva mai special. Cu dietele mi-am dat seama ca am o problema acum cativa ani, cand am realizat ca eram inscrisa pe la toate subiectele de slabit de la Femina, asa ca am disparut in peisaj, si le mai urmaresc fara sa-mi fac simtita prezenta.
Si la mine tot sedentarismul e de vina. Mai am unele scapari cand ma apuc de facut sport, dar nu reusesc sa fac constant. Asa ca se vede. Acum mi-am propus macar cinci kg. Aplic tactica pasilor marunti. Sportul l-am inceput iar de vreo doua zile, cu mancatul m-am mai potolit, desi tot se iveste cate vreun prilej sa mai gust din cate ceva. Nici petrecerile de dupa Sarbatori nu s-au terminat, inca, in fiecare wk gasesc cate vreo ocazie.
Acum vreo doi ani am avut o revelatie. Mi-am dat seama ca nu o sa mai am niciodata 55 de kg si ca e normal la varsta, inaltimea, structura mea osoasa, sa-mi arate mai mult cantarul. Si am invatat sa ma uit in oglinda mai atent, sa-mi placa formele mele, sa-mi dau seama ca sunt feminina, ca sunt frumoasa. Si am invatat sa ma iubesc pe mine, indiferent cat imi arata cantarul. Si de atunci cam totul s-a schimbat, am mai multa incredere in mine, asa mai pufoasa cum sunt. Asa ca mai mult imi place de mine acum, mai voluptoasa si mai increzatoare decat atunci cand ma chinuiam pentru fiecare gram si faceam cate o tragedie pentru fiecare centimetru in plus. Tot de acum doi ani mi-am schimbat garderoba, cam total. Si ala a fost un moment greu. Dar am trecut peste. La fel iti doresc si tie.