384 raspunsuri la acest subiect

[dea78]

Cam greu MeAlex sa schimbi modul de gandire al altcuiva,ii poti oferi exemple spre un drum mai usor si mai corect,exemple nu verbale ci prin mod de viata.La un copil e usor sa impui un mod corect si sanatos ca ei la varste mici copiaza,daca manifesti un comportament respectuos,prevazator si o alimentatie corecta,vei avea un copil realizat.Nu putem da altora exemplu daca noi nu suntem si trebuia sa mai acceptam si libertatea exprimarii,nu la un mod obraznic si ofensiv,asta e valabil si-n relatiile intre adulti.Aici la mine in sat ori gandesti ca ei,ori esti nebun,nu mi se pare ok,fiecare avem o parere si dupa vreo 12ani de stat printre ei am putut fii exemplu pt minti mai deschise,nu de turma.Am fost si exemplu bun si rau,adica nu faceti asa ca patiti ca mine.Incercarea mea de a papa mai sanatos a intampinat piedici nu la socrela mai degraba la sotior,un gratar cu extra salata nu era satios,trebuia si paine si pireu,kg in plus se aduna si faptul ca pocnim dupa masa probabil ii vor modifica in timp modul de alimentatie.Copiilor ne e usor sa le dam un exemplu bun,demonstrandule ca "cu miere prinzi mai multe muste",respectul si corectitudinea fiind pe primul plan,respectul trebuie sa plece din casa ca altfel nu va stii ce inseamna.Legat de nepotel ne-am luptat mult cu respectul parintilor,aici gasim "lasa-l ca e mic si nu pricepe",dar ei judeca de mici si fac diferenta dintre ce trebuie si ce nu,faptul ca impunem un lucru nu e usor de acceptat si de facut,trebuie dat exemplu de ce e bine asa si de ce nu.Gata cu filosofia,la lucru

[crystyne]

Va pup babutzelor dragi 

 

Velvet iubita ce faci , cum esti ? Pup fata draga   

 

Ari asteptam 

[_Micaela_]

Nu stie nimeni ceva de Ari??

[Seven7]

Buna babute... daca isi mai aduce cineva aminte de mine...am facut fiv la Wunschbaby Viena, si cu ajutorul Celui de Sus, avem o pitica de 6 luni peste cateva zile.

 

Mi-a ramas un pen in cutie sigilata de Gonal-f, plimbata la Viena si inapoi in geanta frigorifica si tinuta numai in frigider care expira in martie 2015. O donez cu placere, daca e cineva interesat...vedem cum facem sa intre in posesia ei, eu locuiesc in Bucuresti.

 

Daca nu e vreo doritoare, voi pune postul si la fiv cu Dr Albu ca acolo am mai activat :)

 

Seara placuta!

[dea78]

Bine ai revenit seven7,chiar daca numai cu o intrebare.Viata frumoasa si sanatoasa alaturi de piticutza ta,sa-ti aduca numai bucurii si sarbatori fericite daca nu mai intri.Pupici

[QiaoBing]

Bau !
Intre 2 fugi, nu de bach ...
Ceva vesti de la ari ????

[AndrewD]

Cand eram mic mi s-a intamplat si mie ceva similar cu povestea din Ikea. Eram cu mama de mana in pasajul subteran de langa magazinul Cocor din Bucuresti.

La un moment dat mama mi-a dat drumul de mana si m-a apucat iarasi. Eu nici nu ma uitam la ea.

Cand sa ajungem la scara sa iesim la suprafata, am realizat ca de mana ma tinea o alta femeie. Simtisem o diferenta in ritmul de mers, in modul in care-mi strangea mana, ceva atipic, prea grabit, prea apasat si asta m-a facut sa ma uit in sus.

 

Am inceput sa tip cat ma tinea gura... femeia s-a uitat la mine, deloc surprinsa si cu o privire fixa, mi-a dat drumul imediat, dar n-a plecat de langa mine decat cand a vazut ca vine mama, care era undeva departe... nici nu realizase ca nu mai sunt langa ea.

Se practica si pe atunci si se practica si acum... asta-i tentativa de rapire. Vanzarea marfii poate imbraca diferite forme... toate urate.

 

Tipic pentru comportamentul mamei mele, m-a certat ca de ce am plecat de langa ea, de ce m-am lasat luat de mana de o persoana straina. Daca eram mai mare as fi intrebat-o si eu de ce nu casca ochii fiindca ea e adultul, nu eu. Si as fi intrebat-o ce s-ar fi intamplat daca eu nu-mi dadeam seama si nu reactionam... ca mama mea era pe alta planeta.

 

PS: mi s-a mai intamplat de cateva ori sa ma trezesc singur intr-o mare de oameni... tot cu tipete crunte mi-am gasit parintele... grija parintelui fiind ca-l fac de rusine...

 

Eu cand ma refer la expunerea celui mic, ma refer la lucruri mai usoare, cum ar fi ciondanelile de la gradinita sau scoala, dintre copiii din aceeasi clasa sau de la locul de joaca.

Sa invete la ce sa se uite cand isi alege prietenii si pe cei pe care ar fi mai bine sa-i tina mai departe.

 

Daca greseste sa fie dojenit si sa i se explice de ce nu e bine, fiindca sunt unii parinti care-i protejeaza si-i acopera si cand gresesc. Acei copii ajung rasfatati, dificili si cu impresia ca li se cuvine totul.

 

Sa i se explice cum e cu misto-ul facut de colegi din diferite motive, cum e cu badaranii sau de ce unii copii sar la bataie aparent aiurea si cauta scandalul, cum sa faca fata... d'astea.

 

Nu m-am gandit nici o clipa sa-l duc printre infractori si sa-l las sa se descurce, in ideea de a invata sa se descurca singur.

[MeAlex]

Ooo, da, eu ma trezeam fara ai mei la mare...ne plimbam prin bazar, si eu cascam gura la tot felul de chestii, imi placeau fluierele si creioanele mari de lemn. Ai mei ziceau sa mergem, si eu nu auzeam, ramaneam pe loc...dar ma recuperau de unde ma vazusera ultima data. Nu imi amintesc daca ma certau.

 

Vreau sa prinda de mic respectul, empatia, iubirea pentru animale. Sigur ca isi va gestiona conflictele pe cat posibil.

 

Multi copii rasfatati sunt asa si pentru ca sunt neglijati (dpdv psihologic). Povestea azi o amica a carui copil face sport, ca in echipa e un baiat care nu isi stapaneste furia, iar profesorul nu se intelege cu el. A vorbit cu parintii, cu copilul si au lamurit...baiatul suferea pentru ca parintii nu veneau la meciuri (parinti cu situatie f buna, ar fi avut si timp sa vina). Parintii au inceput sa participe la meci, iar baiatul e fericit!

Editat de MeAlex, 19 decembrie 2014 - 22:13 .

[AndrewD]

Cumva copilul e un pic mai solid, mai plinut (nu obez neaparat) ? Parintii au masina nemteasca, eventual suv ? Vreunul din parinti are la serviciu o functie de conducere ? Chiar sunt curios.

Problema cu copilul acela este mult mai profunda si nu e rezolvata. Tiparul comportamental imi spune ca acel copil isi varsa nervii pe altii de cate ori are o nemultumire. Obtine ce vrea prin scandal.

Tinand cont si de parintii pe care-i are, pot spune ca sunt sanse mari sa ajunga un sef nesuferit si scandalagiu care-si streseaza angajatii permanent, de obicei din motive vadit incorecte, cu obiectivul de a schimba starea de spirit a angajatilor , facandu-i sa se simta prost, frustrati si neintelesi/nedreptatiti, totul cu scopul de a-si varsa propriile frustrari pe altii mai accesibili si vulnerabili.
Deja reuseste asta cu cei din jurul lui... sa-l vedeti cand o fi mare.
Eu asta vad ca potential probabil (nu certitudine)... sorry... nu vreau sa-ti supar prietena.

S-a invatat ca daca vrea sa manipuleze si sa obtina ce vrea, e suficient sa genereze probleme si scandal, iar cei din jurul lui se vor da de ceasul mortii sa-i faca pe plac. E o lectie proasta si o greseala clasica si a parintilor si a antrenorului... pretul il va plati copilul in viitor si nefericitii care nu vor sti sa se fereasca.

 

Una din greselile parintilor este ca nu-si petrec suficient timp cu copii. Ar trebui s-o faca saptamanal, din proprie initiativa, nu ca reactie la scandalul facut de copil.

 

O cunostinta a plecat acum 2 ani in Olanda (parca) si acolo la gradinita au inclusiv psiholog. Acesta i-a chemat la gradinita sa le spuna ca in weekend sa nu-i mai puna pe copii sa faca lectii. Weekendul e strict pentru timp petrecut in familie... ei considera crucial acest aspect pentru educatia si dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului.

Multi copii fac sport si putini sunt asistati de parinti si nu i-am auzit sa faca probleme altora din cauza asta. Am facut si eu sporturi... diverse... am avut zeci de colegi... rar am vazut ceva similar.

E plin de d'astia in lume si e unul din motivele pentru care societatea noastra nu e foarte eficienta, fiindca acest gen de sefi sunt prea specializati pe supt energia altora decat pe creat afaceri de succes.

In literatura de specialitate, parintele acestei pseudostiinte (Transferurile energetice intre oameni), le spunea vampiri energetici. Adica genul de om care se hraneste cu placerea de a strica ziua altora sistematic si sustinut... putandu-se ajunge pe termen lung si la imbolnavirea victimelor dar si a pradatorului... dar deja intru in alt domeniu, aparent mai ciudat pentru cei care n-au auzit de el si foarte stufos cu carti groase in volume numeroase...

PS:

Nu degeaba avea la un moment dat Basescu un consilier care sa-l apere de atacurile energetice... faceau astia misto de el la televizor pe tema asta... de-ar sti cat de adevarat e... Base stie, d'asta si-a luat consilier.

Pentru cei care cred ca eu bat campii cu energiile astea : cand Base' i-a tras-o lui Geoana in confruntarea finala dinaintea alegerilor, atunci cand l-a acuzat in direct la tv. ca s-a intalnit cu Vantu la vila lui... asta e un atac energetic si a inclinat balanta in acele alegeri.

Geoana si-a luat-o in plin atunci, se vedea pe fata lui, avea tremur in voce si-n priviri, s-a si balbait...a ripostat nesigur si neconvingator, facea pauze mari fiindca nu stia cum sa reactioneze, era depasit... l-a prins cu garda jos, i-a tras-o si alegatorii au sesizat slabiciunea... iar unii comentatori la tv au spus-o clar ca a fost atac energetic... nu stiu insa cati telespectatori au priceput.

Termenul de energii mi se pare cam vag si neclar. Mai corect spus ar fi ca e vorba de capacitatea de a schimba starea de spirit a cuiva prin interactiunea dintre oameni si lucruri.


Simplist spus, o vorba urata poate strica ziua cuiva iar o vorba buna poate reda speranta sau optimismul, parca i-ar da aripi.

Capacitatea psihica a unui om de a nu se lasa afectat de vorbele urate sau faptele neplacute reprezinta capacitatea unui om de a se apara de atac.

Functioneaza ca un scut impotriva unei sageti. Rezultatul depinde foarte mult si de numarul de sageti aruncate, de dimensiunea lor dar si de calitatea scutului si de maiestria celui care-l foloseste. De multe ori conteaza si reactia celor din jur care poate fi protectoare sau poate amplifica efectul atacului.

Nimeni nu e invulnerabil, iar capacitatea unora de a anticipa si a evita sa ajunga sa fie atacati reprezinta de asemenea o forma de scut, unul preventiv, in care "victima" se pozitioneaza astfel incat "atacatorul" nici sa nu-si dea seama ca a ratat ocazia unui atac.

Mai toti facem asta, cel putin instinctiv, cand evitam un ciudat pe strada si nu-i lasam pe altii sa ne intre in viata fiindca simtim o retinere sau chiar teama, poate doar neplacere.

Cei care si-au cultivat prin studiu aptitudinile devin si mai priceputi, deoarece nu se mai bazeaza doar pe instinct ci si pe o intelegere constienta a mecanismelor pe care altii le poseda doar partial si doar din instinct.

E ca in cazul invatarii limbii materne... multi inteleg si aplica destul de corect regulile gramaticale in mod instinctiv, dar se pot invata si in mod constient intr-o materie numita gramatica.

Editat de AndrewD, 20 decembrie 2014 - 00:35 .

[MeAlex]

Nu era violent cu ceilalti, doar nervos, furios. Eu cred ca pana la o anumita varsta, copiii trebuie sustinuti, incurajati si trebuie sa li se explice cand gresesc. Nu cred in sistemul de recompense si pedepse, ci imi doresc ca el sa invete sau sa faca sport, pentru activitatea in sine. Sa nu invete pentru nota sau ca sa ma bucure pe mine...sau mai rau, ca ii e frica de reactia mea.

 

Copiii acumuleaza frustrari pe care nu si le pot exprima, de aici rezulta tantrumuri sau datul cu fundul de pamant. Trebuie tact, calm, comunicare, empatie, jocuri de rol ca sa poata exprima ce are pe suflet. Cred ca multi adulti din prezent sunt hanidcapati emotional, ca urmare a stilului in care au fost crescuti.

 

O perioada am incercat sa temperez vampirii energetici, in general cei care se plang non stop, in sensul ca incercam sa vorbesc, sa le explic ca nu sunt chiar cei mai napastuiti oameni din univers, sa le arat partea plina a paharului...in ultimul timp, ii evit, nu mai vorbesc aproape deloc sau comunic doar prin mesaje si e mai bine asa.

 

P.S.: Am dat-o cam tare in parenting, scuze...

Editat de MeAlex, 20 decembrie 2014 - 01:01 .