Eu, ca si Alizee..am fugit de la locul faptei. Unicul regret e ca n-am fugit mai repede. Mi-a luat 1 an, timp in care copilului nu i-a fost bine, iar eu m-am enervat inutil incercand sa gasesc solutii de compromis, sa comunic cu o invatatoare care in mod evident avea o agenda personala care nu avea nici o legatura cu binele copilului meu.
Multi, foarte multi mi-au spus ca gresesc, ca cel important pentru copil e stabilitatea..iar eu tarziu am realizat ca stabilitatea nu i-o dadea prezenta neintrerupta intr-o clasa in care invatatoarea nu era ok pentru el. Stabilitatea i-am dat-o eu acasa, asigurand-ul ca nu are nici o vina si ca locul lui este poate in alta clasa...ceea ce a fost foarte adevarat. In noua clasa, a fost super bine, fara conflicte inutile, nervi si plansete zilnice.
Exact.
Toti imi spuneau sa las copilul in acea clasa si scoala, ca s-a obisnuit cu colegii samd.
Anuscha, am mutat fetita intre cele 2 semestre a clasei a II a si bine am facut. Daca amanam transferul pt sfarsit de an, nu stiu daca ar mai fi avut sanse la aceasta scoala, fiindca era obligatoriu un examen la o materie pe care ea nu o cunoaste.
Din cate stiu, sunt foarte importante cunostintele acumulate in clasa IV a pt ca se da un examen de trecere intr-a V a. Ori, daca invatatoarea nu este interesata sau prea obosita sa se ocupe de elevi, este o mare problema.
Editat de Alizee, 20 septembrie 2013 - 14:17 .