94 raspunsuri la acest subiect

[marius]

1. Ca sa te lamuresc da pentru cei de aici un picior cu 3 mm mai scurt inseamna un handicap chiar daca in realitate nu e. Exact din cauza asta nu am eu incredere in mine pentru ca indiferent de situatie mi se spune constant ( de ce nu iti faci o pensie de handicap? Tu nu esti apta de lucru.) etc Chestiile astea dor! Plus ca o mai am si pe Sandra care incepe gradinita si chiar ca nu gasesc de lucru.

 

 

2. Restul rudelor..sunt in dizgratia lor de cand am ramas insarcinata si cresc singura un copil. Totul fiindca nu am vrut sa il iau pe nenorocitul ala de barbat ca sa fiu in ,,randul lumii,, sau macar sa o trec pe Sandra pe numele lui sa simta fata ca are un ,,tata,, si suport material din partea lui.

 

1. Pensia de handicap nu inseamna ca nu ai drept de munca. Poti sa obtii pensie de handicap pentru ca ai dreptul la acesti bani si sa ai drept de munca in anumite conditii. Fiecare ban ar trebui sa conteze. Personal mi-as face dosar pentru incadrare in grad de handicap si drept de munca ceea ce inseamna ca as primi acei bani lunar plus as avea dreptul sa-mi caut de lucru

 

2. Personal cred ca ai gresit netrecandu-l ca si tata biologic. Nu ar fi presupus sa fiti casatoriti insa prin lege el ar fi obligat sa plateasa lunar catre fata o suma de bani(pensie alimentara sau de intretinere0 in functie de veniturile lui salariale ca-i place sau nu. Si acei bani reprezinta dreptul copilului tau pe care l-ai taiat de pe lista. Una peste alta pensia de handicap + pensia alimentara deja ar reprezenta sume de bani lunare deloc neglijabile.

Poti si acum in numele fetei sa deschizi actiune de stabilire a paternitatii. In mod sigur se va solda cu sentinta. Odata restabilt acest aspect vei putea sa soliciti pensia de intretinere (alimentara). Eu asa as face pentru ca la urma urmei chiar sunt banii tai si a fetei.

Daca iti mai si gasesti de lucru cred ca toate adunate pensie handicap+pensie alimentara+alocatie+salariu.... ar fi bine, nu?

Apropos de locuri de munca - daca iti scoti acel certificat exista lege prin care firmele care angajeaza persoane care dispun de acest certificat au avantaje (defapt sunt chiar obligati sa angajeze in anumite conditii sau sa plateasca bani daca nu o fac) motiv pentru care iti cresc sansele mult la un loc de munca din acest motiv pentru ca decat sa plateasca fara sa aiba angajat cu certificat mai bine angajeaza unul care poate sa fac ceva pentru firma si-i plateste salariu daca tot da bani macar sa si aba castig de pe bani.

 

Cam asta vad eu rapid si concret.

[carmencat]

Eu cred ca ai procedat bine ca nu ai trecut tatal in certificatul de nastere. Pensia alimentara la care ar avea copilul dreptul mi se pare un avantaj prea mic pus in balanta cu dezavantajele posibile. Mai ales ca nu e deloc certa. Daca lucreaza la negru, nu vezi nicio pensie alimentara. Si atunci pentru ce?

Ca sa aveti custodie comuna asupra copilului? Ca sa ii ceri acceptul daca vrei sa pleci din tara cu copilul? Ca sa il ai permanent in viata ta pe cel care te-a violat? De ce ai face asta? De ce ai vrea sa ai o relatie cu un animal, ca om nu i se poate spune. De ce ai vrea sa depinzi de el, de ce ai vrea ca un copil, copilul tau, care este numai si numai al tau, pe care l-ai iubit si asumat in ciuda circumstantelor conceperii, sa aiba vreo legatura cu asa... mi-e greu sa ii spun om.

Si daca dupa o perioada gasesti un partener minunat cu care sa te mariti si sa fie cu adevarat tata pentru copil (a fi tata inseamna mai mult de a concepe un copil prin viol) si acest om va vrea sa adopte fetita, si sa fie tatal ei, nu va putea fara acceptul tatalui trecut in certificatul de nastere.

Repet, pentru nici un ban de pe lumea asta nu as dori sa mai vad la fata animalul care m-a violat, sa mai am vreo relatie, legatura cu el si as fii innebunita de grija daca ar avea vreo legatura cu copilul meu, care e numai al meu, da, pentru ca el nu merita a fi numit om, nicidecum tata.

Deci eu cred ca ai luat decizia corecta si te admir pentru puterea ta, pentru omul minunat care esti.

[marius]

Eu cred ca ai procedat bine ca nu ai trecut tatal in certificatul de nastere. Pensia alimentara la care ar avea copilul dreptul mi se pare un avantaj prea mic pus in balanta cu dezavantajele posibile. Mai ales ca nu e deloc certa. Daca lucreaza la negru, nu vezi nicio pensie alimentara. Si atunci pentru ce?

Ca sa aveti custodie comuna asupra copilului? Ca sa ii ceri acceptul daca vrei sa pleci din tara cu copilul? Ca sa il ai permanent in viata ta pe cel care te-a violat? De ce ai face asta? De ce ai vrea sa ai o relatie cu un animal, ca om nu i se poate spune. De ce ai vrea sa depinzi de el, de ce ai vrea ca un copil, copilul tau, care este numai si numai al tau, pe care l-ai iubit si asumat in ciuda circumstantelor conceperii, sa aiba vreo legatura cu asa... mi-e greu sa ii spun om.

Si daca dupa o perioada gasesti un partener minunat cu care sa te mariti si sa fie cu adevarat tata pentru copil (a fi tata inseamna mai mult de a concepe un copil prin viol) si acest om va vrea sa adopte fetita, si sa fie tatal ei, nu va putea fara acceptul tatalui trecut in certificatul de nastere.

Repet, pentru nici un ban de pe lumea asta nu as dori sa mai vad la fata animalul care m-a violat, sa mai am vreo relatie, legatura cu el si as fii innebunita de grija daca ar avea vreo legatura cu copilul meu, care e numai al meu, da, pentru ca el nu merita a fi numit om, nicidecum tata.

Deci eu cred ca ai luat decizia corecta si te admir pentru puterea ta, pentru omul minunat care esti.

Legea e mult mai dura decat cea rezumata de tine la nivel de bani. Obligatiile parintelui sunt foarte bine precizate de lege si nerespectarea lor este aspru sanctionata la o adica. Tu vezi doar aspectul personal insa iti cam scapa aspectele obligative legale. Plus drepturile copilului. E mai simplu sa spui "da-l incolo nu conteaza daca are obligatii fata de copilul lui"

Eu sunt mai direct. Ai un copil.... ai obligatii, nu le respecti, platesti inclusiv cu inchisoarea.

In plus - banii ... care nu sunt. Sa lasam vanitatea deoparte pentru ca e vorba de viata de zi cu zi. Acolo trebuie cumparata mancare, haine, rechizite, jucarii trebuie platit curent, intretinere samd si asta luna de luna si trebuie bani care nu sunt.

Asa ca ideea asta cu da-l incolo nu-mi trebuie banii de la el este doar vanitate care nu tine de cald.

Eu vorbesc de viata reala nu de excursii in strainatate.

[carmencat]

Hm... de viata reala vorbesc si eu... Si de suflet, si de durere si de cum depasesti o astfel de situatie, un viol, si de cat de periculos e animalul ala si de a pune in balanta o ipotetica pensie alimentara (cum il obligi sa plateasca daca nu are venit declarat) si siguranta mea, ca femeie si a copilului meu. De ce as risca sa mai am vreo relatie, vreo legatura cu persoana asta? A dovedit deja ca e capabil de orice. M-as gandi nu de doua ori, de 10 ori inainte sa mai am cea mai mica legatura cu el. Nu ca sa il mai dau si in judecata pentru paternitate. Ca sa ma astept la ce? La inca un viol, o bataie sora cu moartea? Eventual turnat benzina si dat foc? Ca vad ca se poarta. Sa ramana copilul fara mama si cu un animal tata legal?

Eu nu cred ca merita riscul.

De realitate vorbesc si eu. Aia reala, nu aia scrisa pe hartie cu drepturi si obligatii. Realitatea aia in care legea nu face doi bani. Ca daca facea, femeia asta nu ar fi fost violata.

Nu vorbim de o situatie normala, sau la limita normalitatii: el si ea au avut o relatie sexuala consimtita din care a rezultat un copil. Fiecare si-a vazut de drum. Punct. El ar trebui macar sa plateasca pensie alimentara pentru ca a contribuit si el la aducerea pe lume a copilului.

 

Si... nu ai de unde stii unde te duce viata... asta apropos de plecat cu copilul din tara, pentru care trebuie sa te inchini la tatal din certificatul de nastere sa iti dea hartia.

Uite doua cazuri, pe scurt.

Unul din ele: ea si el, iubire mare in facultate din anul I, planuri de nunta la sfarsitul facultatii. In anul 4 ramane insarcinata, vara urmatoare urmau sa se casatoreasca. El cum afla ca e insarcinata rupe orice relatie cu ea, nu are rost sa intru in detalii. Ea naste, el nu vrea sa recunoasca copilul, ea il da in judecata, test adn, castiga. A facut asta pentru copil, pentru dreptul copilului de a avea un tata, pentru ca era cu adevarat tatal ei. Nu a primit nicio pensie alimentara, din varii motive, care au stat in picioare. La un moment dat s-a casatorit. Sotul a vrut sa adopte copilul, copilul vroia sa fie adoptat, tatal din certificat nu. Forteaza-l daca poti. La inceputuri nu se punea problema de plecat din tara, concedii, etc. Situatia la inceputuri era disperata. Iata ca dupa ani s-a redresat si s-a pus si aceasta problema. Cauta tatal din certificat si roaga-te de hartii si semnaturi. Nici macar in acelasi oras nu erau. A regretat toata viata ca a facut acea paternitate atunci. Fix numele ala pe hartie i-a stricat restul vietii.

Alt caz: ea si el casatoriti, au un copil. La un moment dat divorteaza. Copilul ramane la mama. Mama peste niste ani se recasatoreste. Peste niste alti ani mai are un copil cu barbatul cu care este recasatorita si decid cu totii sa emigreze. El avea rude apropiate in tara unde vroiau sa emigreze. Normal, ii trebuie acceptul tatalui primului copil. Care nu vrea sa si-l dea decat contra cost. Contra unei sume substantiale. Temporar. Dupa multe probleme si zbateri situatia a ajuns asa: ea cu sotul si copilul cel mic emigrati, cu viata stabilita si aranjata in tara respectiva, primul copil obligat sa se intoarca in tara si sa stea cu bunicii.

Ce zici de realitatile astea? Trebuie privit in perspectiva, nu pe moment. Si pus in balanta implicatiile.

Si mai stiu cazuri similare.

 

Eu cred ca Iza e o femeie puternica si isi va gasi servici si isi va face o viata buna pentru ea si fetita. Si mai cred ca decizia ei de a nu il trece pe animalul ala pe certificatul ala a fost corecta. Iar a nu avea legaturi cu el nu tine de vanitate, ci de siguranta. De viata si de moarte poate.

[blue_starr]

Raspund tuturor:

 

1. Nu am trecut fetita pe numele tatalui fiindca chiar daca ar avea obligatii nu si le-ar respecta, in plus lucreaza la negru deci pensie alimentara din parti.

 

2. E plecat in Cehia niciodata nu la interesat copila asta a zis sa ma descurc sau sa o duc la un centru deplasament.

 

3. Nu pot sa imi fac pensie de handicap fiindca doctorita mea de familie nu ma primeste fara adeverinta de la servici ( de la 18 ani nu mai plateste statul dupa tine si nici ca coasigurat nu ma primeste, apar ca pacient pe listele ei dar nu vrea sa imi elibereze hartie si istoricul medical ca sa ma pot inscrie la alt medic, nici pe perioada sarcinii nu ma primit la ea)

 

4. Stau cu parintii mei din punct de vedere material nu ma pot ajuta cu prea multe, caut un loc de munca la opt ore de cateva luni bune si nu gasesc nimic am depus dosar si la fortele de munca si degeaba.

 

5, De un alt partener slabe sanse sa gasesc..si cu siguranta nu ii voi spune Sandrei cum a fost conceputa pentru ea ,,tata,, e bunicul ei.

[blue_starr]

Hm... de viata reala vorbesc si eu... Si de suflet, si de durere si de cum depasesti o astfel de situatie, un viol, si de cat de periculos e animalul ala si de a pune in balanta o ipotetica pensie alimentara (cum il obligi sa plateasca daca nu are venit declarat) si siguranta mea, ca femeie si a copilului meu. De ce as risca sa mai am vreo relatie, vreo legatura cu persoana asta? A dovedit deja ca e capabil de orice. M-as gandi nu de doua ori, de 10 ori inainte sa mai am cea mai mica legatura cu el. Nu ca sa il mai dau si in judecata pentru paternitate. Ca sa ma astept la ce? La inca un viol, o bataie sora cu moartea? Eventual turnat benzina si dat foc? Ca vad ca se poarta. Sa ramana copilul fara mama si cu un animal tata legal?

Eu nu cred ca merita riscul.

De realitate vorbesc si eu. Aia reala, nu aia scrisa pe hartie cu drepturi si obligatii. Realitatea aia in care legea nu face doi bani. Ca daca facea, femeia asta nu ar fi fost violata.

Nu vorbim de o situatie normala, sau la limita normalitatii: el si ea au avut o relatie sexuala consimtita din care a rezultat un copil. Fiecare si-a vazut de drum. Punct. El ar trebui macar sa plateasca pensie alimentara pentru ca a contribuit si el la aducerea pe lume a copilului.

 

Si... nu ai de unde stii unde te duce viata... asta apropos de plecat cu copilul din tara, pentru care trebuie sa te inchini la tatal din certificatul de nastere sa iti dea hartia.

Uite doua cazuri, pe scurt.

Unul din ele: ea si el, iubire mare in facultate din anul I, planuri de nunta la sfarsitul facultatii. In anul 4 ramane insarcinata, vara urmatoare urmau sa se casatoreasca. El cum afla ca e insarcinata rupe orice relatie cu ea, nu are rost sa intru in detalii. Ea naste, el nu vrea sa recunoasca copilul, ea il da in judecata, test adn, castiga. A facut asta pentru copil, pentru dreptul copilului de a avea un tata, pentru ca era cu adevarat tatal ei. Nu a primit nicio pensie alimentara, din varii motive, care au stat in picioare. La un moment dat s-a casatorit. Sotul a vrut sa adopte copilul, copilul vroia sa fie adoptat, tatal din certificat nu. Forteaza-l daca poti. La inceputuri nu se punea problema de plecat din tara, concedii, etc. Situatia la inceputuri era disperata. Iata ca dupa ani s-a redresat si s-a pus si aceasta problema. Cauta tatal din certificat si roaga-te de hartii si semnaturi. Nici macar in acelasi oras nu erau. A regretat toata viata ca a facut acea paternitate atunci. Fix numele ala pe hartie i-a stricat restul vietii.

Alt caz: ea si el casatoriti, au un copil. La un moment dat divorteaza. Copilul ramane la mama. Mama peste niste ani se recasatoreste. Peste niste alti ani mai are un copil cu barbatul cu care este recasatorita si decid cu totii sa emigreze. El avea rude apropiate in tara unde vroiau sa emigreze. Normal, ii trebuie acceptul tatalui primului copil. Care nu vrea sa si-l dea decat contra cost. Contra unei sume substantiale. Temporar. Dupa multe probleme si zbateri situatia a ajuns asa: ea cu sotul si copilul cel mic emigrati, cu viata stabilita si aranjata in tara respectiva, primul copil obligat sa se intoarca in tara si sa stea cu bunicii.

Ce zici de realitatile astea? Trebuie privit in perspectiva, nu pe moment. Si pus in balanta implicatiile.

Si mai stiu cazuri similare.

 

Eu cred ca Iza e o femeie puternica si isi va gasi servici si isi va face o viata buna pentru ea si fetita. Si mai cred ca decizia ei de a nu il trece pe animalul ala pe certificatul ala a fost corecta. Iar a nu avea legaturi cu el nu tine de vanitate, ci de siguranta. De viata si de moarte poate.

 

 

Exact asta vreau sa evit sa nu sufere fata la ce folos sa ii poarte numele pentru 100 de lei dati cu taraita? Mai bine mor de foame. Suna dur dar asa vad eu situatia prefer sa nu risc, prefer sa ii spun ca eu cu tatal ei am avut doar o aventura si a aparut ea sau orice altceva. Nu vreau sa ajung sa ma rog de el pentru o nenorocita de semnatura.

[blue_starr]

Eu am trecut psihologic peste ideea de viol tocmai pentru binele Sandrei, ea pe mine niciodata nu ma vazut plangand desii poate era mai bine daca plangeam, ea de cand sa nascut si pana in ziua de astazi a vazut in fata ei o mama mereu cu zambetul pe buze pusa pe sotii si glume, o mama care ii spune seara povesti inainte de culcare si ii canta, o mama care ii raspunde la toate intrebariile puse chiar si cele mai stupide, care gaseste un raspuns la orice. Niciodata nu ma vazut trista de aceea e mereu cu zambetul pe buze si increzatoare, si chiar daca nu pot sa ii cumpar in fiecare zi ceva dulce, si nu pot sa ii dau in fiecare zi alta rochita noua, ea e fericita si imi spune : Lasa mami ca bobo mananca maine inghetata haide sa mancam papa bun. La varsta ei simte orice, e o fetita precoce si pragmatica dar si sensibila in acelasi timp, totusi pe profil psihologic o consider mult mai puternica ca mine.

 

E foarte lipiciosa dar si independenta daca o las singura nu plange dupa mine stie ca vin inapoi.

[marius]

Mda....

[michelle-usa]

blue star,

tocmai mi-am amintit ca am cunoscut pe cineva , care are un picior mai scurt nu mai tzin minte cu cit...oricum cativa milimetri.

stiu sigur ca eram in cabinetul medical cu ea cand i-a masurat doctorita picioarele si i-a dat diagnosticul. doctorita zicea ca multa lume are un picior mai scurt si habar nu au, pentru ca nu le masoara nimeni picioarele cu exactitate.

 

 stii ce face aceasta cunostintza? e model si are tot varsta ta. nimeni nu stie ca are piciorul"mai scurt" si poarta pantofi cu toc la prezentari...in rest nu prea poarta ca e inalta...dar face sport si are o viatza f normala..

 niciodata nu s-a gandit ca are un handicap cu un picior mai scurt cu citiva mm...

 

deci sincer, tot nu inteleg care e chestia cu handicapul...si ce spune lumea...

Editat de michelle-usa, 08 august 2013 - 20:46 .

[anuscha2009]

Iza ti-ai gasit serviciu?