280 raspunsuri la acest subiect

[natynic]

Liliana, pesemne ca stiai in ce te bagi, nu?...
Un lucru e clar, ti-as spune si eu cu multa convingere ca discutia trebuie reluata dupa ce nasti, atunci cand viata ta pentru totdeauna va deveni alta; cand, printr-un miraculos paradox, desi va fi mult se definitiv mai grea decat pana acum, va fi infinit mai frumoasa si implinita. Dar sa stii ca nu ti-o spun cu emfaza si suficienta pe care le citesc pe aici..."habar n-ai tu, ce stii tu, etc"
Personal, daca nu ai probleme de sanatate nu-ti inteleg decizia, insa ti-o respect, cu curiozitatea de a vedea daca nu ti-o vei schimba ulterior...

Apreciez insa un lucru din postarea ta initiala. Anume intrebarea asta: "As vrea sa stiu modul in care mamele care din considerente de ordin medical nu au alaptat cum au parcurs aceasta situatie de fanatism pro alaptare precum si cum aceasta le-a influentat starea fizica si psihica?". Mamicile pro-alaptare ale acestui forum, mai ales cele fanatice (care nu sunt asa multe!) uita deseori, mereu, de aceasta categorie: a mamelor care nu au alaptat/nu alapteaza din motive medicale. E si firesc-ele se afla in situatia normala, fiziologica; cele care nu alapteaza ca nu vor sunt in situatia anormala...restul nu conteaza.
Mi-am dorit enorm sa-mi alaptez fetita. Sunt diabetica, fac insulina, situatie care face alaptarea ff dificila dar, in acelasi timp, la femeile diabetice alaptarea prelungita este pentru propria boala o adevarata terapie. Si este demonstrat stiintific ca scade enorm riscurile ca princul sa mosteneasca mai tarziu diabetul. Deci niste avantaje considerabile. Nu a fost sa fie. Am nascut la 30 de saptamani, cu complicatii mari (ale mele), am fost aproape de a muri pe masa de cezariana. Consecinte: eu slabita, dupa un soc imens, nevoita sa iau inca medicamente saptamani de zile, cu doar cateva picaturi de lapte pe care reuseam cu greu sa mi le storc, "muncind" din doua in doua ore; un copil de 1300 g care nici nu avea format reflexul de supt si care a mai si facut o subocluzie intestinala, fiind hranita doua saptamani numai prin perfuzii. E lesne de inteles ca totul, totul ne-a fost impotriva desi am vrut mult sa alaptez.

Ei bine, las pe inversunatele care isi striga calitatile perfecte de mama pt ca au stiut/au vrut/AU PUTUT sa-si alapteze copii sa-si imagineze o clipa cum ma simt cand citesc mereu pe aici ca numai laptele de mama dezvolta copilul armonios, ca laptele praf il face obez, diabetic si prost, ca e de neinchipuit ce senzatie minunata e sa ai copilul la san, etc, etc. [q]Ce pot face???

Ti-am scris toata povestea ca sa intelegi ca tu, sanatoasa fiind, ai o optiune. Asa cum trebuie sa-i multumesti lui Dumnezeu ca nascand acum, in secolul 21, AI optiunea laptelui praf (ba, mai mult, ai de unde alege intre zeci de formule)-tot asa ar trebui sa intelegi ca ai si optiunea de a alapta pe care alte femei chiar nu au avut-o... Daca eu traiam in secolul 19, copilul meu ar fi murit. Traind in secolul 21, i-am dat lapte praf si nu-mi ramane decat sa sper ca va creste mare, sanatoasa si desteapta si cu formula, fiindca nu am avut alta solutie.

Si-ti mai spun ca depinde mult de copil, apropo de comoditate...Bun, eu am avut norocul ca Iulia pe la 3 luni si-a scos singura mesele de noapte si a dormit legat cate 10 ore...pana atunci insa, n-ai fi vrut sa ma vezi cum ma taram noaptea dupa biberon...In schimb, nu i-a placut laptele....sunt experta in formule, am schimbat de 6 ori!!! formula de lapte praf pana am ajuns la ceva ce-i place, nu varsa, asimileaza si ia in freutate, etc; am aruncat cutii intregi, am cheltuit o avere (nu ca ar conta, dar asa, ca vorbim de avantaje si dezavantaje); sterilizat, fiert, perii, biberoane si tetine noi luate mereu, etc, etc, etc.
Deci, draga mea: lasa-le pe fanaticele pro-alaptare, n-ai tu treaba cu ele. In schimb mai ai timp sa te gandesti daca decizia ta e corecta...

Naty
mamica Iuliei Elena-esenta tare in sticluta mica (30.01.2008)
DA-I DOAMNE MINUNII MELE SANATATE, MINTE SI NOROC!
Primul an al Iuliei...

[blackpanterro]

Acum nu ai de unde sa stii cum va fi dupa ce nasti.
Am o prietena care sustinea cu tarie cat a fost gravida ca ea nu va alapta niciodata, ca e prea greu, dureros, scarbos!
Acum fetita ei face 1 an si mama inca alapteaza :). Mi-a spus ca dupa ce a nascut a napadit-o dorinta de a face absolut tot ce e mai bun pt copil si cum alaptatul e cel mai bun, s-a straduit si a trecut peste toate neplacerile si durerile si a alaptat cu succes.

De aia iti zic, stai sa nasti si dupa aia vezi ce faci.

Nici mie nu mi-a placut alaptatul in primele luni cand manca din 2 in 2 ore.Era tare aiurea, numai asta faceam, sanii imi erau cat casa si curgeau mereu, chiar mi-am patat tricoul in magazin chiar si cu pernitele alea absorbante.Dar dupa 6 luni a fost chiar ok, nu mai alaptam asa de des si chiar imi placea sa stiu ca numai eu pot face asta pt copil si ii dau tot ce e mai bun.

Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)
A ticket to hell has never been funnier

"If God is willing to destroy evil but not able to do so, then he is not omnipotent/all-powerful.
If he is able to destroy evil but not willing to do so, then he is malevolent.
If he is both able and willing, then whence cometh evil?
If he is neither able nor willing, then why call him God?" - Epicurious

[bird70]

Cred ca e foarte important sa intelegem ca nu exista adevaruri din astea absolute: cel mai bun lucru pentru copil e laptele matern. Cel mai bun lucru pentru copil poate fi ceva foarte diferit in functie de situatia copilului si familiei respective, nu exista un raspuns unic care se aplica tuturor.

[inaioana]

Liliana, bine ai venit pe DC! Gasesc subiectul tau foarte interesant pentru ca este foarte rar ca o mama sa spuna deschis ca nu vrea sa alapteze. In general oamenii au tendinta sa se ascunda in spatele unor explicatii tehnice "nu am avut destul lapte" , "nu era laptele bun" si altele asemenea. Majoritatea dintre cele care dau asemenea explicatii le dau absolut inocent, pentru ca realmente asa au crezut, pur si simplu nu a avut cine sa le explice cum stau lucrurile cu alaptatul si au ajuns chiar sa nu aiba destul lapte. Altele (un procentaj semnificativ cred eu) pur si simplu nu vor sa alapteze, dar gasesc explicatiide acest gen ca sa inchida gura celoralti. De fapt se pare ca mai putin de unu la suta chiar nu pot alapta (eu cred ca de fapt chiar mai putin decat atat). Intotdeauna mi-am spus ca respect decizia unei mame care nu alapteaza pentru ca nu vrea si gata, decat explicatiile fantasmagorice ale celorlalte. Eu inteleg perfect ce simti acum pentru ca am fost oarecum in aceeasi situatie (nu atat de inversunata totusi dar diferenta e mica). Cand eram gravida cu Katja ideea de a alapta mi se parea pur si simplu deplasata, scarboasa. Este o senzatie determinata cultural, pur si simplu nu imi puteam privii sanii ca pe o sursa de hrana pentru un bebelus, ii priveam ca pe un apanaj al feminitatii mele, ca pe ceva sexy daca vrei si ideea asociata a unui bebe care pune gura pe ei mi se parea absolut scabroasa. Nu am incercat sa aprofundez foarte mult aceasta senzatie, dar asa simteam. Nu ma hotarasem daca voi alapta sau nu, dar ideea de baza ramanea: e deplasat rau. In momentul in care am nascut totul s-a schimbat radical pur si simplu. Cand bebe a inceput sa suga mi s-a parut cel mai natural si normal lucru din lume. Mai mult decat atat, eu timp de 4 luni nu am avut lapte destul pentru ea, asa ca a fost hranita mixt. Abia dupa 4 luni am reusit sa am lapte cat sa ii acopar nevoile si am alaptat-o in continuare cu mult drag pana la 18 luni cand eram deja gravida cu al doilea copil. Ei bine, surpriza: dupa ce am intarcat-o, gravida fiind cu al doilea copil, toate sentimentele despre alaptat pe care le aveam la prima sarcina au revenit de parca nu as fi alaptat vreodata. Din nou nu ma puteam imagina alaptand, mi se parea aiurea, ciudat, scarbos. (conditionarea culturala ne joaca feste ). Dar nu am mai dat atata importanta, stiam deja ca asta o sa dispara ca si cand n-ar fi fost. Pe cel mic l-am hranit mixt doar 5 saptamani, apoi pentru ca aveam deja experienta necesara si stiam cum sa fac lapte si cum sa nu ma stresez cine stie ce (ca ASTA e crucial!) am reusit sa am destul si l-am alaptat si pe el tot un an si jumatate. Am intalnit mai multe mame care au suferit de pe urma fanatismului alaptarii asa cum il numesti. Mame care au fost terorizate de medici fanatici cu asta (desi sunt rari). Problema lor insa nu a fost neaparat ca aia erau fanatici ci ca aia habar-n-aveau sa le invete sa o faca, sa le relaxeze, sa se adapteze la ritmul lor si la problemele lor de proaspata mama. O stiau una si buna: alapteaza orice ar fi si alte alte sloganuri dar..nici un fel de sfat practic. Opinia mea de mama care a alaptat 3 ani si care daca va mai avea copii va alapta si mai mult daca se poate este urmatoarea: nu te gandi prea mult la asta si la ce zic unul si altul. Nu-ti face planuri hotarate si nu cauta explicatii definitive intr-o tabara de cercetatori sau alta. Urmeaza-ti pur si simplu instinctul DUPA ce vei naste si tine minte ca cel mai important lucru de care are nevoie un bebelus este o mama senina, odihnita si limpede la cap. Si daca vei hotari ca vrei sa alaptezi eu garantez ca poti reusi asta FARA stress, fara sa te innebunesti, lin si linistit asa cum e firesc sa fie. Eu ma ofer sa te consiliez pentru asta atunci cand va fi cazul. Daca totusi te hotarasti sa nu alaptezi, este decizia ta respectabila. Desi cred foarte mult in alaptat, am sa prefer intotdeauna o mama care spune nu am alaptat pentru ca nu am vrut (ma scotea din sarite si am ales sa fiu senina pentru puiul meu decat sa fiu o mama care alapteaza dar are nervii pe bigudiuri) decat una care incep cu explicatii fantasmagorice cum spuneam mai sus. Sarcina usoara in continuare si bebe perfect! Ioana cu [copil]Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004)

[sirimie]

Eu cred ca daca nu vrei sa alaptezi, nu e cazul sa te justifici. Nu alapta si gata.

Dar poti sa iti schimbi opinia dupa ce nasti, are dreptate natynic - dupa ce nasti o sa fie cu totul altfel.

Am si eu o parere despre "fanatismul" pro sau contra alaptat: e o prostie. Alaptatul poate fi o problema pentru copil daca mama nu respecta regimul alimentar cel mai bun, daca bea, daca fumeaza, daca are probleme medicale etc. Si nu e adevarat ca formula produce obezitate.


Va dorim sa cresteti mari si frumosi!

Simona & Vladut (27 februarie 2005)

Poze la http://www.kodakgall...t6d&x=0&y=nr5bn

Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.seek-on.com/ro
Despre Andrei

Donati 2% din impozit pentru Andei

Fundatia EUROMANIA, CUI 12947122, Bd-ul Ion Mihalache, Nr. 327, Bloc 12, Sc. D, Etj. 4, Ap. 114, Bucuresti,
Cont: RO89 RNCB 0086 0046 6770 0002, BCR Sucursala Grivita




Sa ne rugam pentru Emma, zilnic orele 13

[diamar78]

Citat:

citat din mesajul lui blackgirl0 khrisu, ar fi fost fooooooarte bine daca era vreo jurnalista ascunsa care sa-si sustina ideile aberante (parerea mea) pe un topic despre copii si pentru copii. din pacate, "minunea" de aici de fata este reala [bang] iote subiectul ei sa vedeti cat de "capabila" este: http://forum.desprec...TOPIC_ID=130655 nu vroiam sa postez, insa .... ca ale ei, nu am mai intalnit de mult. [alcool]

Eu ma intreb daca e fictiune sau realitate.

[ilse]

Ma scuzati dar p-asta cu alaptatul dauneaza nici nu ma chinui sa o comentez, e asa de aberanta ca nici nu merita analizata. Oricum noroc cu noua teorie difuzata de protv, ca asa e mai usor de gasit alinarea in ne-alaptare. Hop ca am aparut eu una d-aia fanatica pro-alaptare, dar ca sa vezi de cand "patinez" pe forumul asta am invatat o chestie Domne: fiecare isi creste propriul copil cum il taie capul, ca e al lui nu al meu, asa ca: good luck and good night. eu si 3 banditi: ilse, sven si thor

[Deanny]

Citat:

citat din mesajul lui Muuh daca as fi avut norocul sa dau peste un consultant pentru alaptare atat de misto, asa cum am avut la al doilea copil, ai fi citit acum la semnatura mea ca alaptez de 2 ani, 8 luni si cateva saptamani

Miruna, ma poti ajuta cu detalii despre acest consultant? M-ar ajuta mult. Vad ca esti din Bucuresti. Merci mult Deanny

[Deanny]

Citat:

citat din mesajul lui inaioana Mai mult decat atat, eu timp de 4 luni nu am avut lapte destul pentru ea, asa ca a fost hranita mixt. Abia dupa 4 luni am reusit sa am lapte cat sa ii acopar nevoile si am alaptat-o in continuare cu mult drag pana la 18 luni cand eram deja gravida cu al doilea copil. Pe cel mic l-am hranit mixt doar 5 saptamani, apoi pentru ca aveam deja experienta necesara si stiam cum sa fac lapte si cum sa nu ma stresez cine stie ce (ca ASTA e crucial!) am reusit sa am destul si l-am alaptat si pe el tot un an si jumatate.

Ioana, cum ai reusit sa ai lapte ca sa acoperi nevoile bebelusului dupa alaptare mixta 4 luni, respectiv 5 saptamani? M-ar ajuta mult sfaturile tale Deanny

[Cristina_C]

Citat:

citat din mesajul lui Liliana82 Un articol despre dogma alaptari este aici. http://elucubratie.w...laptat-o-dogma/

Prost articol!