137 raspunsuri la acest subiect

[roxy]

incerc eu un raspuns timid [:D]pentru neda, oricum ne dam cu parerea , un raspuns sigur iti poate da un specialist, dar parerea mea este ca baiatului tau ii place tare mult sa vorbeasca, nimic rau aici, din contra, dar fiind timid cum spui prefera sa vorbeasca singur ca sa-si satisfaca aceasta nevoie de vorbire, darsa nu rada cumva cineva de el, daca ar vorbi cu o persoana reala.Poate el nu are dorinta de comunicare ci doar de cea de vorbire, daca intelegi ce vreau sa spun, nu sa raspunda la intrebarile altuia ci sa turuie el acolo ce are in cap fara sa fie intrerupt.De aceea am mai auzit cazuri cand copii isi aleg personaje imaginare, din desene , povesti sau inventate, (deci alt punct plus pentru el- imaginatia bogata) si cu aceste personaje , poate vorbi ce vrea el fara sa riste nimic.Incearca tu sa intri in jocul lui, subtil fara sa-l pui pe el sa vorbeasca cu tine ci incercnd sa vorbesti si tu pe langa el, poate il tentezi si intra in conversatie.Astfel incat sa vada ca discutia cu alt om poate fi la fel de interesanta si folositoare ca si cea cu personajele lui .

Incearca sa vezi ce personaj il atrage si fa-l si prietenul tau, ca sa nu se inchida in lumea lui ci sa-si aduca prietenii in lumea noastra.



roxy mamica lui Alex (17 august 2007)si Cristi (05 iunie 2000)

[victory]

Salut Neda.Eu zic sa stai linistita pt ca toti copiii fac asta la un moment dat si anume isi creeaza o lume a lor in care se inchid.Unii o fac mai devreme iar altii mai tarziu.Eu am un baietel de cinci anisorii cu care am fost pe la trei ani la un psihiatru infantil pt a vedea ce se intampla cu el pt ca avea o problema de integrare in comunitate in momentul cand a inceput gradinita.El a inceput sa vorbeasca corect la varsta de un an si doua luni,si tot timpul e de o curiozitate forte mare.Pune intrebari la tot pasul si trebuie sa stie tot.Psihiatrul mi-a spus ca este un copil superinteligent si ca acesti copii in general traiesc intr-o lume a lor.Nu este usor pt noi ca parinti sa constietizam ce inseamna asta,de aceea trebuie supravegheata fiecare miscare a lor si anume momentul in care incep sa isi creeze aceasta lume in care obligatoriu trebuie sa intram si noi ca sa putem sa ii supraveghem mai indeaproape si din care trebuie sa ii scoatem trepta.Viata lor trebuie sa fie aproape de normal,iar in acest proces trebuie sa se implice toata lumea si anume :de la parinti,bunici,apropiati si cadre didactice.Eu zic ca cel mai important rol il au cadrele didactice pt ca acolo este mediul in care copiii se manifesta in cu totul alt mod decat in preajma cel;or cu care este obisnuit.Eu vad cu ce volum de cunostinte si gesturi vine fiul meu de la gradi si de multe ori ma sochez.Binenteles si desenela animate au un rol negativ in viata micutilor nostri.
Anda,mami lui Stefan Alexandru

[neda]

roxy, victory va multumesc pt raspuns.
Stiu ca poate fi considerat un comportament normal pina la un loc .Am inceput sa ma ingrijorez doar cind am vazut ca umbla ca un robot prin casa.Face acelasi traseu.
El comunica ff mult cu noi.Vorbeste ff mult si e extrem de curios .Uneori e extrem de obositor sa vezi ca nu-i mai tace gura .Practic aceste momente cind vorbeste de unul singur am putea sa le consideram o pauza pt noi, un moment de relaxare, dar uite parca nu ma pot bucura de ele ca mi se pare ca se poarta ciudat.Dar parca m-am mai linistit un pic .
Mai nou e interesat de ceas.Vrea sa stie cit e ceasul..Intr-o seara a observat ca e ora 8 si a inceput sa plinga.Nu am stiut care e problema pina nu mi-a spus "mami imediat e ora 9(ora de culcare) si nu mai pot vorbi"

Neda

[roxy]

neda...asta da problema , sa fii suparat ca trebuie sa te opresti din vorbit .Ca o gluma...va fi un socruuuu , vai mama (ca soacra nu poate fi )vai de cea care ii va intra in colimator, dar poate va fi la fel de buna de vorbarie si se vor completa reciproc ca altfel nu o vad bine...sper ca nu te superi ca am dat-o putin pe gluma, te mai destinzi si tu.



roxy mamica lui Alex (17 august 2007)si Cristi (05 iunie 2000)

[victory]

stiu ca ti se par socante anumite faze pe care le face am trecut si eu prin asta dar cu timpul o sa vezi ca totul e in regula.O sa vezi ca o sa inceapa sa il pasioneze tot felul de lucruri pe care altii nici adulti nu ii intereseaza.Al meu fiu la cinci ani citeste enciclopedii,il pasioneaza enorm de mult.Fenomenele naturii sunt un alt subiect care ii trezeste curiozitatea.A tot auzit si citit cum au aparut vietuitoarele,iar normal ca urmatoarea intrebare a fost dar omul cu aparut.

[victory]

Iti multumesc Roxy in legatura cu mesajul pe care mi l-ai trimis.Ce vreau sa iti precizez e urmatorul lucru si anume faptul ca baietelul meu nu s-a apropiat de cand e de un caine si noi avem acasa doi cokeri care binenteles sunt in tarcul lor deoarece eu nu sunt de acord cu animalele in preajma copiilor.De fapt asta a fost si ironia sortii ca el nu a avut niciodata deaface cu cainii sau alte animale.Si eu sper sa treaca peste aceasta frica,acum mergem deja spre mai bine,am incercat sa ii explic riscurile pe intelesul lui.Iti multumesc inca o data pt.sfat.
Anda,mami lui Stefan Alexandru

[roxy]

victory ma bucur ca ti s-a parut interesant mesajul pe care l-am descris in legatura cu cateii (sau cainii )si frica baietelului tau, l-am scris asa cum ii invat eu pe ai mei si cum mi-ar place sa cred ca au inteles ce sa faca atunci cand se afla in preajmna unui caine.Pentru ca al meu cel mare este genu super precaut (ca sa nu spun fricos )si candvede un caine chiar si din cei mici (dar are experienta ca cei mici latra foarte tare si pitigaiat ), el trece pe cealalta parte sa nu fie nevoit sa treaca pe langa el.Nu spun cum face cand e nevoit sa lase un caine sa treaca pe langa el, chiar si in lesa la stapan,il trec naduselile nu alta.Pe cand celalalt baiat al meu, cel mic, este genu care cred e ca el e stapanau tuturor si deci trebuie sa i se supuna( e leu de)si ca urmare orice caine, pisica ...trebuie sa-l lase sa faca ce vrea cu ea.Asa ca trag din greu sa-i invat calea de mijloc, care le va fi foarte utila in viata cand nu este mereu cineva langa tine sa iti spuna ce sa faci.Al tau e inca mic, deci poti si ai inca destul timp sa ii scoti din suflet frica fata de animale, pentru ca ar fi pacat.Sunt totusi atat de frumoase, si cum spuneam ca si oamenii, unii sunt suflete care iti sunt loiale pana la moarte, iar altele te musca cum ai intors spatele, dar nu putem sa le bagam pe toate intr-o oala, de aceea trebuie sa stim cum sa ne comportam in functie de situatie (stam,fugim cat ne tin picioarele sau ne impiedicam...).Am facut si putin haz de necaz , oricum trece si asta si se fac ei baieti mari









roxy mamica lui Alex (17 august 2007)si Cristi (05 iunie 2000)

[LilianaR]

Neda, as vrea sa te intreb daca fiul tau socializeaza in mod constant cu copii de varsta lui si cum anume se comporta in compania lor.
Sigur ca poate fi pur si simplu un surplus de energie focalizata pe vorbire, insa cum spunea si roxy parca, numai un specialist poate raspunde daca e motiv de ingrijorare sau nu.
Acum, psihiatru cred ca e prea mult, un psiholog ar fi indicat; cateva sedinte nu or fi capat de lume, desi nu sunt ieftine.
Cert e ca ar trebui sa fiti voi pregatiti pentru asta si sa nu plecati cu ideea ca a duce copilul la psiholog inseamna ca exista o problema cu el; va pastrati mintea deschisa, dar nu ignorati problema.
Nu stiu ce sa-ti spun, ca ai dat putine amanunte, doar ca vorbeste singur, altceva? Ce mai face el, cum se joaca, ce-i place, merge la gradi, stii cam ce inteligenta are etc. Multe pot fi importante...

Sunt psihologi care spun ca nu musai din inteligenta unii copii vorbesc mai devreme, ci dintr-o maturizare prea rapida; dar nu sunt de meserie si nu are rost sa aberez despre ce am citit, ca poate mai rau fac.
Oricum, eu asa as proceda, as merge la cateva sedinte de evaluare, poate ca as merge doar eu initial ca sa stiu cum sa il pregatesc sa mearga acolo, ce sa-i spun.
Tine-ne la curent si nu trage concluzii pana nu afli exact ce este!

9+

[danlili]

reclama

[karina01]

Este bine sa le cultivam curiozitatea copiilor si sa le-o si intretinem. E felul unic in care ei descopera lumea iar faptul de a le pune bariere sau a le tot repeta "NU, aici nu ai voie, nu fa asta, nu pune mana" este o atitudine egoista.. insa uneori trebuie sa pui si o limita. Prin urmare: care este limita intre a-l lasa sa descopere lumea din jur si a-l proteja fata de potentialele pericole?