A venit timpul si pentru cea mai frumoasa a treia zi din viata mea...este de la sine inteles ca prima a fost secunda cand eram cu ochii in lacrimi,dar cu zambetul pe buze in genunchi in fata unui test de sarcina cu 2 liniute rosii,aprinse. A doua zi minunata s-a intimplat cand am uitat drumul spre casa de emotii,cand am auzit acele batai puternice ale inimioarei burticii mele,iar cea de a treia zi a fost cand am vazut cu ochii mei cum mica mea minune infaptuieste minuni. "La multi ani,bunica" ,ii spusesem la telefon,imediat dupa ce m-am intors de la doctor,soacrei mele. Era ziua ei de nastere, asa ca soarta i-a facut un cadou mai frumos decat orice altceva .Cred in legea compensatiei, Dumnezeu compenseaza,iar pentru tot ce nu ti-a dat sau nu a fost suficient, in alta parte iti va da cu prisosinta. Depinde doar de noi si de modul nostru de a fi ca acel plus primit sa se transforme in binecuvintare. Tin foarte mult la dansa, e ca mama mea,caci ani de zile de cand am plecat de acasa, ea mi-a fost alaturi mereu. Isi dorea foarte mult un nepotel,enorm, visa ca iese cu el la plimbare,ca are grija de el...dar timpul trecea,nepotelul nu venea,nora era din ce in ce mai dezamagita si depresiva. " Nu iti pierde rabdarea,ai incredere in Dumnezeu,imi spunea mereu". Dar eu deja incepeam sa ma consolez cu ideea ca nu mi-a fost dat. In ultimii ani soacra mea s-a imbolnavit de o boala incurabila,dar zilele ei nu mai tin de doctori de mult. Ziua ei de nastere a coincis cu ziua in care am fost la doctor,asa ca nu noi,ci soarta a ales ca prima familie careia sa ii impartasim vestea sa fie socrii mei.
" La multi ani,bunica !" " Multumesc,dar de ce imi zici mie bunica? Nu sunt bunica,chiar asa batrina nu sunt,e drept ca m-am nascut cu doua saptamani inainte fata de data la care sunt declarata in acte,dar nu sunt mai bunica.Bunica o sa fiu cand voi avea un nepotel,daca il voi mai prinde in viata,ca tare mult imi doresc." Ba esti bunica",am continuat eu." Da,ce gluma buna,chiar acum de ziua mea". "Esti bunica,sa te faci mare si sa ai grija de cel micut, sa il iei la plimbare in carucior si sa fii mandra de el si de tine!" " Serios?" Ma intreaba ea. "Nu,tu glumesti, nu ti-e mila de mine?" "Serios,bunica,serios, in burtica mea exista acum o minune". In urmatoarea secunda am auzit-o tipind la telefon de bucurie,iar de atunci parca a reinviat. Asa cum se simte ea,cand mai bine,cand mai rau,asa cum merge acum sontic,sontic,dincolo de zecile medicamente pe care le pompeaza zilnic,se afla acum o bunica mindra care are un nou scop in viata si o noua lupta de dat cu boala,acela de a-si tine in brate nepotelul. Dumnezeu sa se indure de ea si sa o lase sa isi vada visul implinit,caci o femeie atat de luptatoare, de puternica in propriile forte si in credinta ei netarmurita, merita o noua minune.
Comentarii