-
Dragi mamici si viitoare mamici,
A venit si momentul mult asteptat. Am intrat in travaliu!!!
Dupa o zi normala, in care m-am plimbat, am mancat o inghetata, am ajuns acasa si am decis sa ne uitam la un film.
Pe la jumatatea filmului am inceput sa simt un usor disconfort. Aparea si trecea destul de repede. Am facut o gluma cu sotul meu ca nasc, insa a crezut ca glumesc. Dupa terminarea filmului m- bagat in pat. Nu ma simteam chiar bine, si m-am gandit ca putin somn poate ajuta. La ora 1 m-au trezit niste dureri, pe care nu le mai simtisem pana atunci, si nu stiam cu ce sa le aseman. Aveam contractii. Am asteptat sa ma dezmeticesc putin si am inceput sa le cronometrez. Erau destul de dese. Am cronometrat si notat aproximativ o ora. Timpul intre contractii tot scadea si am decis ca e timpul sa plecam spre maternitate. Mi-am facut un dus, m-am imbracat, am verificat bagajul pentru maternitate sa ma asigur ca nu lipseste nimic esential, si am pornit spre maternitate. Era ora 3. Toate luminile erau stinse la camera de garda, toata lumea dormea. Usa era inchisa. Am batut la usa cateva minute bune pana a venit sa imi deschida o doamna vizibil deranjata de faptul ca o trezisem din somn. I-am spus ca am contractii si cred ca urmeaza sa nasc. Am fost consultata de medicul de garda si a decis ca ma va interna. Mi-a fost facut si un test Covid, care a iesit negativ. Aveam dilatatie 1, eram in travaliu, si urma sa nasc. Mi-am lasat bagajul la garderoba, m-am schimbat, si am fost dusa in camera de travaliu. Acolo mi s-a pus o branula, mi-a fost monitorizat bebelusul, si asteptam sa creasca dilatatia. Medicul meu nu era in spital in acea noapte, asa ca urma sa nasc cu medicul de garda. Mi-a parut foarte rau ca nu puteam sa nasc cu medicul care mi-a urmarit sarcina de la 0...
Timpul trecea si dilatatia crestea foarte greu, durerile incepeau sa fie din ce in ce mai mari, timpul intre contractii din ce in ce mai mic. Mi s-a facut epidurala, care a ajutat doar pe moment, durerile au reaparut destul de repede. Am incercat sa dorm, sa ascult muzica, sa ma plimb, cred ca as fi incercat orice daca as fi stiut ca ajuta macar putin sa amelioreze din dureri. Mi-au fost rupte membranele de catre medic si asteptam sa ajunga dilatatia la maxim. Insa, in continuare crestea la fel de greu. Eram deja in travaliu de 10 ore. Si dupa cum evoluau lucrurile, mai aveam de asteptat...
Pe curand,
- C
Comentarii