-
Primul cântecel pe care i l-am pus bebelușului să îl asculte a fost acum muuulte săptămâni. Eram în săptămâna a 16 și țin minte că în săptămâna aceea am început să îmi dau seama că ceea ce simțeam eu în burtă, acele mici valuri, erau mișcări ale bebelușului. Nu am conștientizat, deși mi-am dat seama că este momentul în care începe să se întâmple. Mi-am dat seama abea câteva seri mai târziu, în săptămâna 17, fiindcă acestea erau din ce în ce mai puternice.
Nu eram sigură că aude cântecelul, însă eram bucuroasă să avem parte de primul cântecel. La auzul muzicii face multă mișcare, chiar și când sunt în mașină. De obicei pun muzică aproape oriunde mă duc, astfel are timp să se bucure de muzică. Uneori lovește atât de tare încât doare. Acum a crescut, sunt în săptămâna 32 și adoră muzica.
Primul cântecel m-a motivat să lucrez la lista pentru bebeluș. Pana atunci nu îmi făcusem curaj, pentru că nu mă simțeam în stare să fac o lista știind că probabilitatea de a lua ceva din lista aceea era destul de mică. Totuși mi-am făcut speranțe și chiar mă gândeam să cer ajutorul persoanelor, având în vedere că eu nu îi puteam lua nimic. Părinții mi-au spus că i-am făcut de rușine prin această acțiune... Au urmat săptămâni întregi în care am fost tratată ca o cârpă. Deși, nu am acceptat ajutorul celorlalți, părinții tot au fost rezolvați. Au spus că o să mă ajute ei. Am reușit să i-au câteva chestii, iar ultimele lucruri luate au fost săptămâna trecută.
Mă simt totuși singură în lupta cu fostul și uneori chiar cu părinții... Mi-aș dori ca lucrurile să se așeze în sfârșit....
Totuși, am reușit să îi iau câteva lucruri, hăinuțe. Lucruri pe care mama a spus că o să le de-a la altcineva pt că eu nu merit... E trist, dar, să sperăm că totul o să fie bine.
Cum am ajuns de la primul cântecel la prezentul aspru? Muzica care-mi cântă-n suflet e acum tristă. Bebelușul e și el agitat. Urmează o lungă perioadă de muncă. Păi, ma apuc de treaba. Nu mai pierd vremea aiurea.
Comentarii