Singuri împreună

Săptămânile 20-26 - Singuri împreună Până în săptămâna 21 de sarcină nu am reușit să pun capăt relației cu tatăl tău, pentru că mă gândisem că fac o greșeală totuși și nu era ăsta neapărat principalul motiv, ci mai mult îmi era teamă de singurătatea cu care m-aș fi ales dacă aș fi încetat să vorbim. Nu mai locuiam împreună deja de la sfârșitul lunii ianuarie, anul curent (2023), dar totuși vorbeam prin mesaje. M-am gândit de atât de multe ori la acest lucru și mă gândeam că viciile tatălui tău îți pot afecta viitorul și judecata. Nu vreau să îți impun un anumit stil de viață, însă tatăl tău a ales drogurile în locul tău. El era plecat din țară în acea perioadă pe motiv că ar munci pentru noi, pentru viitorul nostru, dar am aflat că era acolo împreună cu fosta lui iubită /concubină. Nu am îndrăznit să cred aceste lucruri doar din spusele oamenilor, însă când s-au întors în țară era cu ea. Odată a apelat-o pe maica mea fosta lui ca să îi confirme că ei doi erau împreună. Am citit o carte scrisă de o psiholoagă, Monica Bodnar (Privind în oglindă) care mi-a dat aripi și mai multă încredere în mine și am înțeles în sfârșit că un pas important în viață este îndepărtarea persoanelor toxice și să renunț la gândul că aș avea nevoie de un bărbat pentru a putea fi responsabilă de viața ta de acum încolo. Mi-am dat seama că pot mai mult, deși a fost foarte greu pentru mine să știu că un om în care aveam încredere s-a dovedit a fi un nimic. Am trecut greu de această parte. La scurt timp după ce a ajuns în țară m-a amenințat că îmi dă foc și că tu nu ai să te nasti. M-au durut aceste cuvinte extrem de mult și, faptul că îmi urmarea fiecare pas m-a influențat să cer ajutorul poliției. Noaptea statea la pândă in zona casei și aștepta să ies afara să îmi facă ceva rău. Încă am obiceiul să mă asigur că sunt în siguranță și nu as fi știut că mă urmărește fără camerele de filmat. Știu că ai fi vrut un tată bun, și eu aș fi vrut însă se pare că el nu era pregătit cu adevărat pentru o familie normală. S-a întors la fosta lui doar pentru că se putea droga în voie, iar eu i-am cerut de multe ori să se lase de ele pentru tine. Nu știu cum am putut să cred vreodată că o să se schimbe. Multe nopți m-a făcut să stau de "pază".   Mereu mă stresa cu apeluri din ora în ora, peste noapte. Aveam stări provocate de el atât de multe, toate combinate. Frică, nervi, stres, anxietate, depresie... și multe altele. Într-o zi, am fost la un magazin și tatăl tău era cu fosta lui, iar fosta lui purta o geacă de-a mea care rămăseseră la el. Nu am idee să îți explic atunci ce am simțit. Cred că era dispreț față de el, poate de amândoi. Eram împăcată cu gândul că am luat decizia corectă și ca îmi v-a fi mai bine să te cresc singură. Singură decid care v-a fi numele tău, pe care îl poți schimba tu când vei mai crește fiindcă vreau să fiu genul ăla de părinte care îți permite să ai propriile păreri și convingeri despre anumite aspecte ale vieții. Singură fac cumpărăturile pentru tine, singură mă pregătesc de venirea ta deși mi-e frică de naștere. Voi fi singură atunci când vei veni pe lume, la fel ca și atunci când te voi duce la prima zi de grădiniță. Dar vom fi amândoi și sunt mândră de mine și de curajul pe care l-am dobândit împreună, amândoi. Am aflat de curând că poți rade și poți plânge în burtică, chiar m-am emoționat auzind lucrurile astea pentru că eu voi fi prima care îți v-a auzi plânsul și râsul. Sunt singura care îți simte loviturile ♥️.