S-a facut asa de frumos afara. Daca stiam..Vroiam sa mergem pana in Bicaz. Prea tarziu ne-am lamurit ca se face frumos. Ei, asta e. Modificam traseul. Mergem la pescuit dupa-amiaza. Astept sa faca fetele ochi si plecam.
Uf, miki!!!! Te inteleg!!! Mi se rupe sufletul cand aud cate mai ai de tras tu si mai ales ei. E groaznic ce povestesti tu cu gradi si sper din toata inima sa gasesti ceva, undeva sa fie mai bine din punctul asta de vedere. E normal sa te simiti rupta in 2 acum, departe de ei, mai ales cand sunt asa cum sunt ei acum. Dar nu dispera. Tati il duce pe Vlad la medic si poate functioneaza tratamentul si va fi bine repede-repejor.
E rau ca s-a nimerit asa si cu doctorita.
Tu cat mai ai de invatat? Ai examen? Sau cum procedezi?
Cred ca palma de la Andra era un fel de "mami, te iubesc" :D. Ma rog, intr-o limba mai aparte. Eu la fiecare plecare ( si n-au fost multe, deci a fost intensa reactia la intoarcere ) am avut de tras cu ele. Andra cand era mica mereu, mereu ma intampina suparata, si la fel proceda. Dadea in mine. Apoi cateva zile era cosmar. Se purta ingrozitor. Maraia si se sclifosea din orice. Dar era doar o dovada de "dor".
Sofia acum la fel. Cand mai raman de ex la soacra-mea, a 2-a zi , e jale de ofticoasa si se poarta in ciuda asa :)).
Rad cu sotul si-i spun ca trebuie sa o luam ca pe un compliment. Ca lumea lor suntem noi.
Te pup si-ti doresc succes. Ma rog sa gasesti o gradi mai child friendly.