133 raspunsuri la acest subiect

[andacos]

Diana,hai ca ai fost simpatica rau cu "cind ai sa ajungi la virsta mea",nu stiu dar am impresia ca e cam invers,eu am 43 de ani!

Nu m-am simtzit absolut deloc lezata,nu am avut de ce,mie nu mi se pare corect ratzionamentul tau,insa tzinind cont ca tu ai copil mic inca(al meu avea aproape 9 ani cind m-am recasatorit)itzi intzeleg temerea!

In rest,MElise a spus cam tot ce trebuia spus!
Eu doresc fiecareia dintre voi sa aiba acelasi ncorc ca si mine in a doua casnicie(crede-ma Diana ca nu exista comparatzie cu prima insa datorita faptului ca a intervenit "factorul virsta",comparatzia e irelevanta spun eu),si va spun ca s epoate,muuuult mai bine!(sotzul meu n-a mai fost casatorit,n-are nici copii si mie-mi place sa-i spun ca...m-a asteptata pe mie![:D]In curind facem 9 ani de cind suntem castaoritzi,m-a cerut in casatorie dupa 10 zile de cind m-a cunoscut.Doamnele care nu ma agreaza s anu de aprea tare ochii peste cap!)

Dana

Dana

[anuscha2009]

Eu nu cred ca ei din timpul copilului nici macar atunci cand odata pe luna sau la doua sau la cinci iesi cu o prietena la un suc, intr-un loc in care copilului nu i-ar face bine, sau la un spectacol care nu este pe intelesul ei. Din contra trebuie sa te intorci cu bateriile incarcate.
Si eu am tendinta de a ma dedica fetei mele si in momentul in care fac ceva fara ea sa ma simt super prost.

Si daca plec intr-o delegatie fara ea ma simt prost, o sun zilnic, o umplu de cadouri la intoarcere, dar copilul nu sufera stiu doar ca e in capul meu.

Dar cand copilul pleaca la tata sau in vacanta la bunici cum e?

Cand o sa se mareasca si o sa-si ia zborul noi sa-i spunem ca ne-am sacrificat pentru el si sa ramana o viata langa noi? E corect asa?

ANNA

[szivarvany]

Eu zic sa nu exageram

Eu ma simt foarte bine sa fug cu fetele la o inghetata, de exemplu in alea 3-4 ore cand fi`mea e cu taxo o data la 2 saptamani E sambata mea de mancat prostii, de iesit aiurea cu prietenele.

Si evident ca ne facem planuri si noi pt cand vor iesi copiii fara noi, doar nu vom sta sa bocim.



Pe de alta parte cred si eu ca minuni exista si-ti poti intalni jumatatea in orice perioada a vietii





____________________________________________________



Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici,

inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra

obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana,

botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.

_____________________________________________________



Au nevoie de noi: Iulia Copiii Monicai Alex Luca

[anuscha2009]

Citat:

citat din mesajul lui szivarvany Eu zic sa nu exageram [:D]Eu ma simt foarte bine sa fug cu fetele la o inghetata, de exemplu in alea 3-4 ore cand fi`mea e cu taxo o data la 2 saptamani E sambata mea de mancat prostii, de iesit aiurea cu prietenele.Si evident ca ne facem planuri si noi pt cand vor iesi copiii fara noi, doar nu vom sta sa bocim. Pe de alta parte cred si eu ca minuni exista si-ti poti intalni jumatatea in orice perioada a vietii ____________________________________________________Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici, inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana, botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP._____________________________________________________Au nevoie de noi: Iulia Copiii Monicai Alex Luca

lasa-ma sa-ti dau ,,1 like, like'' asa cum zice cantecul, din toata inima, atat de simpu si de ,,dulce'' mi s-a parut mesajul asta, mai ales de la tine care stiu ca zici ,,never''[flo]ANNA

[ruxij]

Eu nu cred ca are rost sa incepem un razboi intre single si cele la a doua casatorie. Sigur ca exista si este posibil sa gasesti un om bun, care sa te iubeasca si pe tine si pe copilul tau (copiii) si sa formati o familie fericita. Doar ca desi ar fi bine sa se intample asta tuturor, sansele sunt destul de mici si dc nu se intampla, nu se intampla, nu inseamna ca esti nefericita, cum insista cei din jur, esti nefericita, doar nu vrei sa recunosti. Si de fapt da, cei din jur "condamna" femeile divortate care nu mai doresc sa se recasatoreasca. Iti transmit asa ideea cum ca ar fi cumva o datorie pe care nu ti-o indeplinesti dc decizi ca nu mai vrei sa te cuplezi cu orice pretz si ai "pretentii", esti "a dracu" si "egoista" sau, cum s-a spus aici "faci pe martira" (mie nu mi se pare nici o legatura cu a fi martir, dimpotriva, e vorba de apararea intereselor proprii si evitarea vulnerabilitatii in fata pericolelor potentiale). Adica ce e cu pretentiile astea? Tu ce ai de oferit? Vin intrebarile...

Sigur ca iti imparti timpul cu partenerul, cand te re-cuplezi, dar asta o faci si cu tatal natural, in orice casnicie, nu problema timpului impartit este aici. Mai degraba conflictele care se pot crea in mod natural si absolut obiectiv, inainte sa ajungem la noi parteneri care tipa la copilul tau si il trateaza prost, interesul copilului, vs. interesul partenerului, daca acesta nu face parte dintre acei barbati super buni, pe care i-au luat deja fetele de aici. Sunt destui barbati (si femei) care trateaza prost copiii din prima casatorie si sunt destui barbati care trateaza prost chiar copiii lor naturali. De aici vine frica, de a nu fi orbita de sex si dorinta de intimitate si sa nimeresti unii din astia.

Sunt si temeri obiective si compromisuri pe care vrei sau nu vrei sa le faci si pana la urma eu consider ca datoria mea e in primul rand fata de mine si copilul meu si apoi fata de dorintele celor din jur, care insista ca musai tb sa fiu cuplata. De exemplu, eu locuiesc intr-o casa maricica asa, intr-un cartier in care copilul meu si-a format un grup de prieteni f. stabil si la care tine enorm, intr-un district scolar care ste cel mai bun din stat. Ipotetic, un partener poate ar vrea sau ar avea nevoie de anumite schimbari aici (alta casa, alt cartier etc). Ceea ce nu ar fi in interesul copilului. Si nici al meu, gandidu-ma la cum am ajuns aici. Nu e vorba de timpul cu copilul sau cu prietenele la suc, sau in delegatii. E vorba de compromisuri care tb facute.

Eu una am ajuns unde sunt cu multe lacrimi si sange, ca sa fiu putin dramatica, si mi-ar fi f greu sa fac schimbari in viata mea sa acomodez un nou partener. Adica dc apare unul care sa se plieze el pe viata mea si nu eu pe viata lui, cred ca ar fi super. Daca nu insa, nu si sunt ok asa, am prea multe de pierdut si aia cu cineva noaptea in pat si intimitatea din cuplu nu stiu daca compenseaza in orice conditii. Nici datoria de a parea maleabila si a ceda din pretentii nu ma impinge suficient catre compromisuri. Acum cine stie, poate pica din cer careva,dar psihic, eu nu ma simt inclinata catre flexibilitatea integrarii vietii altcuiva in viata mea in acest moment. Poate dupa 50 de ani, aici se poarta.

[szivarvany]

Eu sunt sigura ca se pot intampla minuni, doar ca eu personal nu le caut si am mari dubii ca ma vor nimeri exact pt ca nu le caut :-)

De asta spun ca autoarea subiectului sa le caute , ca sa i se intample





____________________________________________________



Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici,

inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra

obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana,

botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.

_____________________________________________________



Au nevoie de noi: Iulia Copiii Monicai Alex Luca

[anuscha2009]

Citat:

citat din mesajul lui ruxij . . Acum cine stie, poate pica din cer careva,dar psihic, eu nu ma simt inclinata catre flexibilitatea integrarii vietii altcuiva in viata mea in acest moment. Poate dupa 50 de ani, aici se poarta.

Foarte realistic si la obiect mesajul tau.

Nici eu nu ma simt pregatita pentru cineva in viata mea si a fetei mele, dar totusi imi doresc sa nu mai fiu singura. De fapt niciodata nu am fost prea bine pregatita si mi amintesc asta la diferitele stadii de varsta din viata mea.


Ai dreptate, dupa 50 de ani zic si io..............facem calatorii impreuna si nevizitam nepotii.

ANNA

[A_Iulia]

Citat:

citat din mesajul lui ruxij Acum referitor la optiunile enumerate aici, posibil ca cea cu sex fara obligatii sa fie cea mai buna solutie, dar problema e ca noi femeile eliberam nu stiu ce substanta responsabila cu atasamentul in timpul sexului si nu prea putem face sex asa fara sa ne implicam emotional cu una cu doua.

Despre ce substanta este vorba?

[ruxij]

Citat:

citat din mesajul lui A_Iulia Citat: citat din mesajul lui ruxij Acum referitor la optiunile enumerate aici, posibil ca cea cu sex fara obligatii sa fie cea mai buna solutie, dar problema e ca noi femeile eliberam nu stiu ce substanta responsabila cu atasamentul in timpul sexului si nu prea putem face sex asa fara sa ne implicam emotional cu una cu doua. Oxitocina. Despre ce substanta este vorba?

oxitocina.

[daniela_b]

Citat:

citat din mesajul lui crisseis - de gasit pe cineva cu care sa ma vad din cand in cand- m-am gandit, ar fi putut fi cu persoana cu care am incheiat relatia(care e la distanta de mine), dar care ma iubeste suficient de mult si acum, incat sa ma simt in siguranta(de toate felurile). Doar ca aici intervine problema ce m-a facut sa inchei relatia: eu vreau mai mult, el nu vrea/nu poate mai mult(asta pe scurt), iar a fi continuat(asa, cu dorinte divergente) ar fi insemnat pt mine un compromis greu de acceptat.

Incepe prin a vrea mai putin. Schimba raportul de "forte" introduse intr-o relatie. Adesea, cind dintr-o parte intervine presiunea lui "mai mult" cealalta parte depresurizeaza prin "mai putin".

Lasa lucrurile in voia lor. Fii mai "jemenfichista".
Inlocuieste pentru o vreme dorinta de a-ti gasi jumatatea cu indeplinirea a 10 dorinte personale pe care le pastrai de prea multa vreme pentru "mai tirziu".

P.S.

In locul tau, as pune mina pe telefon si as suna la prietenul meu (ala de nu vrea "mai mult" si l-as intreba

"Auzi, prea mult nu vrei dar prea de tot, vrei ? Adu niste vin vechi rosu, de restul ma ocup eu. Orice intirziere va fi sanctionata, dupa fiecare 5 minute iti creste pedeapsa pina iti scot oxitocina din mine :D"...

Si apoi, doar gusta ce va urma. Ce va urma? Un refuz?
Vedea-l-as eu...




Fara semnatura. Ma simt mai bine.