164 raspunsuri la acest subiect

[oanap85]

azi ma intreba David,baietelul cel mare," mama noi suntem mai bogati decat nenea M.?" zic da ,si incep sa rad ," dar cum suntem? ca el are casa mare si curte si mananca gratar in fiecare zi.:)))) zic " suntem pentru ca voi sunteti 3 copii pe cand nenea M are 2,deci suntem mai bogati ca ei":)
" pentru ca suntem 3 copii"?ma intreaba mirat:D " da David,copiii te fac cel mai bogat "
f fericit cand a auzit el,se duce la gard la nenea M si ii spune baietelului sau" noi suntem mai bogati ca voi ca suntem 3":)))
m-am amuzat teribil,dar ceea ce este important e ca eu chiar cred asta,sunt cu adevarat bogata:) si pentru ca vreau sa devin si mai bogata imi doresc inca o fetita peste vreo6, 7,8 ani

Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).

[monicus]

Si eu imi doresc un al dilea copil, pentru ca iubesc la nebunie aceste minunatii, care te 'incalzesc" cu iubirea lor. Si este adevarat ca suntem bogati din toate punctele si mai "puternici" cand ii ai langa tine, copiii. As dori ca toata lumea sa se gandeasca pozitiv in ceea ce priveste copii.
Este minunat si nu se poate exprima in cuvinte ceea ce simti.

[alinutza13]

DA, imi doresc extrem de mult un copil, de 1 an tot incercam si din pacate..nu vrea sa vina..dar noi avem rabdare si incredere in Dumnezeu, suntem convinsi ca pana la urma vom avea un copilas iar fetita mea va fi foarte incantata sa aibe alaturi o surioara sau un fratior



Alinutza si

ingerasul Fabiana Alexia



Poze cu ingerasul scump





"Cand altii te cred fericit si tu crezi ca nu esti, ia-te dupa ei!"-- Raymond Ruyer

[andruta1]

da, de la inceput ne-am dorit doi copii, ne si gandeam la diverse lucruri in ideea ca vor fi folosite si de al doilea! :-) de la hainute cumparate in culori verde, galben, portocaliu, pana la carucior cu treapta pentru fratiorul mai mare( am gasit la Peg Perego)! e frumos sa ai doi ingerasi! :-)

[danangie]

Am 35 de ani. Sunt de 12 ani in Italia. La inceput era bine. Incetul cu incetul s-a stricat treaba si aici. Dar mergem inainte. In 2008 dupa 5 ani de incercari l-am avut pe Alessio. Inainte de a-l naste mereu am spus ca vreau 3 copii. Dar dupa Alessio nu ma mai puteam gandi la 3 copii. Alessio ne-a epuizat din toate punctele de vedere. Nu intru in detalii ca nu-i cazul. Avea Alessio aproape 6 luni cand mie si sotului ne-a venit dorinta de bb 2. Hihi zis si facut. Mi-am zis eu ca daca incepem deja sa prestam si cum ptr primul copil mi-a luat5 ani.....acum ptr bb 2 cine stie cat imi va lua. Asa ca ne-am pus pe treaba. Bingo! Dupa numai o luna de prestat am ramas. E drept ca am fost f surprinsa. Aici, singura, fratii si cumnatii cu familii deci zero baza in ei. Mama, soacra....cat pot ele sa vina aici? O luna maxim. Dar nu am dat inapoi si nu m-am descurajat. Haha...avea Mattia scumpul de el 6 luni.....ca si Alessio cand am ramas cu Mattia........cand am ramas gravida cu Marco. Deci situatia nu arata roz nu? Dar nici de data asta nu am dat inapoi. Am mers inainte. Cu hernia mea de disc cu tot. Si asa voi merge totdeauna. Ptr ei. Nu conteaza cum. Important e sa ai incredere ca D-zeu te va ajuta. D-zeu da omlui cat poate duce. Pana nu te vezi in fata greutatii nu iti vei cunoaste in pururi limitele. Am avut perioade ca nu avem un euro....asta e. Am imprumutat si am reusit sa iesim din acea situatie. Eu mai am 3 frati. Niciodata nu as fi putut sa ma opresc doar la un copil. E asa frumos sa ai un frate. Nu poti compara ca tovaras de joaca un parinte cu un copil, un frate/Sora. Curaj. Si incredere.

---

Alessio Michele (4 ani si 5luni) , Mattia Gabriel (3 anisori! ) plus un ghiocel de primavara Marco Andrei (1 an si 9 luni) ! .



Pozici cu noi

[erica.p]

Citat:

citat din mesajul lui ina.click asa e, suntem intr-o cursa in care trebuie sa balansam propriul ceas biologic, educatia, varsta, veniturile, sansele ....etc. E greu :) In special pentru cineva care doreste sa isi asume cu totul responsabilitatea cresterii copiilor sai - cum de altfel mi se pare normal, dar se pare ca nu toata lumea gandeste asa. D exemplu soacra-mea ma intreaba uimita de ce ma chinui asa cu ture inverse, lucrat de acasa, cautat crese, lucrat noaptea cand as putea sa i-l dau ei pe cel mic si...citez.."si imi iei un calculator si tio-l arat pe webcam" Si nu e ironica. Pur si simplu asa stie ea ca se face. Asa a facut si ea, pe vremea ei, exceptand webcamul evident; a facut copii, a stat vreo 3 luni cu ei, apoi a revenit in campul muncii si i-a expediat la socri. Si i-a vazut lunar. Iar happy-endul e sumificat prin "si acu sunt mari, sanatosi si traiesc amandoi", doar ca pe mine nu ma incalzeste asta cu nimic. Mie mi se pare nenatural si rau, ei i se pare firesc si comod. Deh. Generatii.

apreciez mult cum gandesti!asa e firesc,ai facut copii,sa ti-i cresti,nu sa ti-i creasca parintii,legaturile afective nu se mai formeaza intre copii si parinti,ci intre copii si bunici.multi copii din generatia noastra(anii 80) au fost crescuti asa,de catre bunici. felicitari ! sa aveti grija de voi!p.s:
si pe noi ne-au crescut parintii prin eforturi proprii,fara sa ne "paseze" bunicilor,maica-mea si-a dat demisia si a stat acasa 5 ani.si nici nu au primit nimic moca de la statul comunist,nici macar casa,ca nu erau membri de partid.
te imbratisez!

[372018]

off topic. Am vrut sa evaluez subiectul. Imi place mult. Insa habar nu am dc am reusit sa ii dau cele 5 stelute sau am dat doar una? Na! este primul meu mesaj pe versiunea noua...si sunt varza!  Stiu, ce probleme imi fac si eu in acest context... tot off topic: ce inseamna mai multe optiuni raspuns?  

Ina, ft ft realista! Si eu va doresc sa reusiti sa aveti casuta voastra! Da, este adevarat: fiecare copil vine cu steaua lui, dar multe depind atat de tare de noi, parintii, de " acasa"! Si eu cred ca ac Dumnezeu ni da, stie El de ce. Caci pot sa vina in ciuda oricaror statistici, diagnostice, ori in ciuda oricarei masuri si oricator masuri de contraceptie luate. Insa, sincer! Cat de responsabile va par acum solutiile parintilor: cheia de gat? lasati cu fratele mai mare...care poate treaca de la mine, o fi cu maximum 10 ani mai mare? Si cat de corecta decizia de a- l lasa pe cel mic in grija celui mare, vis- a- vis de cel mare va pare ca e? Si acum se intampla grozavii, cu copii arsi...cu parintii in gradina, langa casa...ori mai rau, plecati de acasa. Nu, nu poti amana in functie de X, Y, Z LUCRURI, ca sa faci partea ta pt a avea un copil...dar ceva mai multa responsabilitate din partea noastra, a adultilor, cu siguranta se cere! Se discuta atat de mult dpdv psihologic despre copii si cresterea lor in prezent, despre parinti....suntem tot mai multi cei aplecati la informatii de genul, insa si multi dintre noi sunt inca ancorati din comoditate, pt ca se bazeaza pe LP si pe bunici, in niste trebi expirate ori gresite.
Deci de accord: copiii cresc oricum, caci nuexista decat o directie. Cum cresc face diferenta... 

Natalia, eu te- am auzit! si iti dau dreptate....si asta pt ca tocmai, Toti copiii ar trebui sa fie asteptati si intampinati cu bucurie. Si este nedrept cand se intampla altfel, si pt copii si mai ales pt copii, dar si pt cele care sunt deja mame si Stiu cu toata fiinta lor ce inseamna sa fie mame, sa aibe un copil, ce inseamna un copil...Da,copilul inseamna mult altruism...insa ac unii decid sa nu mai aibe un alt copil, nu, nu imi pare ca o fac din egoism, dimpotriva.  Nici pe cei care isi refuza o viata sa aibe un copil, unul! nu i- as arata cu degetul ca fiind egoisti ( fiecare dintre noi isi are rostul lui pe pamant ), este perfect, este ideal si de dorit sa ne cunoastem felul, sa stim ce vrem, sa stim ce ne- ar face pe noi fericiti...pana la urma, decizia de a fi parinte porneste initial dintr- un " ceva" egoist . Apoi, dupa ce vine copilul, incepem sa suim o panta altruista, sa zic asa...abia atunci invatam sa daruim, sa Ne daruim, nu faptul ca il aducem pe lume, ci ceea ce urmeaza dupa ne umanizeaza, ne face altruisti. Sunt si exceptii cu mamici care o fac chiar din timpul sarcinii, cum s- a scris aici, stat la pat, chinuit efectiv, nervi intinsi si sufletul la gura pt ca sa parcurga toate cele 9 luni sau macar pe cele absolut necesare pt supravietuirea copilasului. Pt mine, ca sa raspund la intrebare...intre a mai imi dori un copil ( pt ca stiu, copiii sunt minunati si iti umplu casa de viata, si cred ca toti cei care sunt parinti gandesc asa, nu am niciun dubiu)si a mai putea avea un copil sunt diferente, nu doar de nuante. Si asta pt ca ma simt  uzata, pt ca ma gandesc la copilul de acum, care poate va avea o relatie buna cu fratele/ sora sau nu...oricum, cred ca ceva zguduieli pana cand s- ar aseza lucrurile ar fi...si pt ca ma gandesc dpdv financiar, educatie,sanatate...nu mi- ar parea fair sa ii dau niciunuia mai putin...stresul celor 9 luni, cu respiratii pauzate de la o ecografie la alta, dar oricum linistita deplin nu pot fi pana cand nu am copilul in brate...cat de compatibila as fi cu nevoile lui, as vrea sa dau macar "acelasi randament" ca la fata, caci vor fi doi cu nevoi diferite,  sa ma tina curelele, fata a fost si este...apriga    , alaptatul la cerere...si cand spun la cerere, apai tot asa, depinde de la o faptura la alta  , unii cer mai mult, mai des, altii mai putin sau mai rar.  Vom vedea. Ce va fi, va fi   Daca voi mai primi unul, nu il voi impiedica sa vie, voi deschide bratele. Iar de nu se va lasa cu surprize, vreau  sa fiu cat mai sigura ca e ceea ce pot, cat e omeneste posibil, sa  ii zic berzei cu toata gura ca asta vreau, perfect constienta de ceea ce imi asum, identic ca la primul copil. Dc nu va veni nicicum, sunt ft ft recunoascatoare ca o am pe Taifuna in viata mea  , caci putea sa fie altfel si atunci ar fi fost nemarginit de trista viata mea. M- a implinit, dincolo de faptul ca e ft solicitanta, ca uneori imi vine sa sparg peretii cu capul( meu desigur)... m- a implinit si m- a dus undeva unde nici nu banuiam ca as putea ajunge.  Si tata- sau zice ca simte la fel, e ft fericit ca ne-a dat-o Dumnezeu.

mi-am gasit emoticoanele, pfii!

 

Editat de lucialu, 02 mai 2013 - 09:17 .

[A_Iulia]

Este natural si instinctual sa-ti doresti mai multi copii - oricum lucrurile sunt aranjate deja in acest fel...

 

Cati faci pana la urma depinde de tine. (bun, nu numai de tine, dar in cea mai mare parte de tine).

 

Ca facem 0, 1, 5 sau 10, este alegerea fiecaruia dintre noi. Dar orice copil este in primul rand o responsabilitate uriasa (asta daca vorbim de cazurile responsabile, si nu cele care fac copii pe banda rulanta pentru ca nu stiu cum sa se protejeze, sau pentru ca nu le pasa). Si sigur ca sunt avantaje multe sa ai frati, asa cum sunt si dezavantaje. 

 

Un copil este intr-adevar o minune, dar minunea asta nu se creste singura, si nu ar trebui sa creasca "oricum". Trebuie multa implicare din partea parintilor, implicare de mai multe feluri (si daca unele resurse sunt nelimitate sau se multiplica - cum ar fi iubirea, alte resurse nu sunt la fel).  Desi odata ce I-ai facut, ei cresc oricum...totusi este destul de important ce reprezinta acest "oricum" pentru fiecare.

[ValiLitoral]

Eu  am in prezent doi copii Madalina o fetitza de ani si Matei un baietel de 1 ani si 2 luni. Inca de cand am nascut primul copil mi-am propus sa nu il las singur la parinti si am vrut ca diferenta de ani dintre ei sa fie cat mai mica. Cand am ramas insarcinata cu MAtei a fost  ca un vis. Toate emotiile le traiam toti trei si era f frumos.

Sfatul meu este sa nu va refuzati acesate emotii frumoase  sub pretextul banilor pt ca  daca ati mai pastrat cate ceva de la primul copil acum va fi mult mai usor mai ales ca aveti deja experienta.

[iubu77]

copii nu se compara cu nimic pe lumea asta...eu am doi dar mi-ar dori 3..insa am ecva probleme cu coloana..si nu stiu daca mai suport o sarcina..

este si greu dar este si frumos...cand ii vad dimineata sunt ca 2 raze de soare...