112 raspunsuri la acest subiect

[idoina]

Azi am o astfel de zi...si sa va spun de ce.
Se spune ca Dumnezeu ne incearca...azi cred ca rade de noi.Si imi vine sa-l scutur putin.Lamuriti-ma si pe mine cum poate fi bun si drept cand,la 16 ani m-a servit cu un cancer,de care am scapat cu bine,apoi am avut un copilas,dulce si cuminte,dar Dumnezeu a vrut ca el sa fie bolnavior,foarte bolnavior,si dupa 9 ani de chin al lui sa-mi mai serveasca o doza de cancer,de data asta altfel de cancer,acum aflat in tratament,si,colac peste pupaza,sa aflu ieri ca boala copilului nu se va vindeca niciodata?!?
Mi se pare absolut firesc sa ma simt neputiincioasa,dar revolta asta din mine ma face sa cred ca Cel de sus e rau.
Nu sunt o persoana religioasa,in sensul fanatic,dar am crezut pana ieri ca Dumnezeu da fiecaruia probleme,dar si puterea de a le infrunta.Azi nu mai inteleg nimic:cum poate sa-mi chinuie puiul nevinovat???Si fara sa-i dea nicio sansa!El nu a facut nimic rau in viata lui,nu a putut.O sa-mi spuneti treaba cu pacatele neamului.Pe alea simt ca le-am ispasit eu,cu varf si indesat...Ce ar trebui sa mai plateasca si el,micutul?
Acum,motivul pentru care am postat aici,si nu la subiecte religioase,este acela ca am nevoie de voi sa ma ajutati sa-mi recapat fortele si capacitatea de a ma lupta in continuare pentru copilasul meu,dar si sa ma ajutati sa nu clachez psihic,pentru ca asta n-ar ajuta nimanui...
Astept sugestii...sfaturi...incurajari...

idoina

[gremlin]

M-am gandit, in timp ce citeam depre tine, la mine. Ca orice om, nu? Asa cred. Vreau sa fiu sincera. M-am gandit cum am plans eu, acum o ora, pentru ca fetita mea e cam plangacioasa, se tot trezeste noaptea, nu ma prea asculta... M-am gandit apoi, in urma, la toata viata mea de pana acum. Ma consideram, acum 10 ani, o invingatoare. Am invatat multe de atunci. Dar... Stiu acum adevarul despre mine. O inteligenta medie, cu care reuseam sa fac mai multe, in fine... Si un psihic slab.
Daca TU ai trecut prin toate cele povestite... Esti puternica, doar n-o sa te lasi acum! Ca sa-ti fie mai usor, nu stiu... Poate sa nu mai cauti explicatii, n-o sa le gasesti sau daca le gasesti, nu te vor linisti destul...
Poate sa scrii aici mai mult.
Te rog iarta-ma daca ti-am facut rau cu cuvintele mele.
N-as fi stiut sa-ti spun altceva, nici daca eram fata in fata...

[mariamunteanu]

Draga Doina,

trebuie sa exsita o sansa pt. puiul tau, nu-mi vine sa cred ca suferinta lui e fara sfarsit. Ti-au spus doctorii ca sigur nu se poate vindeca ? Ce are, poti sa scrii ? Ce varsta are ? Ce s-a facut pt el ca tratament ? Hai sa gasim o solutie.

Maria

[Oliv75]

Acum cateva zile m-am trezit gandindu-ma cate lucruri bune mi s-au intamplat si mi se intampla si n-am facut nimic ca sa le merit. Inseamna ca eu "traiesc pe datorie", o datorie fata de Dumnezeu, dar pot sa fiu mai buna decat sunt?? In fiecare zi sper ca maine sa fie altfel, sa fiu mai buna. Ca si Iov tu traiesti atata suferinta incat ai ajuns in cel mai mare impas al vietii, cel al intrebarilor la care momentan nu gasesti raspuns. Si totusi Dumnezeu l-a iubit pe Iov atat de mult.
Ma bucur ca ai gasit puterea sa scrii aici pentru ca deseori suferinta e ca un zid ce-l izoleaza pe om de cei din jur si-l inchide intr-o singuratate totala. Multa credinta si ai incredere in tine pentru ca esti o invingatoare.

[daniela_b]

Doina,
Imi pare foarte rau pentru suferinta ta si a puiutului tau. N-am cuvinte sa-ti spun cit de mult ma intristeaza aceste feluri de suferinta care par fara sfirsit si fara rost.

Si eu, ca si Maria, te indemn sa nu disperi si sa-ti gasesti forta sa mergi mai departe, scrie aici toate durerile tale, macar o vorba de mingiiere tot vom avea pentru tine.

Pe linga astea te mai "invat" ceva: sa nu mai spui/crezi niciodata ca Dumnezeu e vinovat. Unele lucruri se intimpla pur si simplu, pe citeva reusim sa ni le explicam, dupa mai multi ani, pe altele nu le vom putea intelege niciodata.

Eu nu prea sint credincioasa ( sau inca nu sint, mai am de cautat) si nu urmaresc sa-l apar pe Dumnezeu in ochii tai sau ai altora dar cred eu ca daca ai pus pe seama Lui vindecarea ta din adolescenta atunci nici acum nu "ai voie" sa nu mai crezi in El banuindu-l ca iti trimite suferinta ca si cum s-ar juca ***cu vietile oamenilor, dupa "bunul" plac.

Daca Dumnezeu exista, atunci El nu e o entitate obisnuita si nu-i putem atribui insusiri obisnuite.
Jocul de-a suferinta este in general o nascocire a unei minti pamintesti, doar omul poate fi si bun si rau. Dumnezeu (asa cum e inteles el de catre cei ce l-au descoperit) trebuie ca e numai BUN, altfel nu ar fi pus atita suflet in noi.

Of, nici nu stiu cum sa mai spun. De fapt stiu ce vreau sa spun dar nu-mi gasesc cuvintele.
In mare, ideea e ca tu, daca esti dintre cei care au credinta, sa nu te lepezi de credinta asta.
Nu-l invinui si nu te gindi ca ti-a aruncat intentionat suferinta. Gaseste in sufletul tau puterea sa speri. In fond, nu cu Dumnezeu trebuie sa te iei la trinta ci cu viata. Dincolo de toate exista un rost si poate rostul e chiar lupta.

Ai putea spune ca nu ti-e de niciun folos sa mai crezi in El sau sa mai astepti de la El ceva. Da, dar nici sa nu mai crezi in nimic, nici macar in salvare, nu ti-e de folos, nu?

Iti doresc numai bine, te rog iarta-ma daca te-au suparat cuvintele mele, nu am vrut sa te ranesc.
Intentia mea a fost sa-ti reamintesc ca intr-un razboi dur cu existenta, cu viata, asa cum e ea, cruda, trebuie sa crezi in ceva, in salvare, in victorie in fata bolii, in orice dar trebuie sa crezi.
Cind ai incetat sa crezi, tu insati incetezi sa existi.








www.helpsonia.com

[kittygreeneyed]

Doina, nu-ti pierde speranta. Nu Dumnezeu e raspunzator de ce ti se intampla. Asta o spune chiar Biblia si iti voi da niste versete care te pot incuraja.

Eclesiastul cap 9 versetul 11 - spune ca multe depind de timp si imprejurari neprevazute, nu de vina cuiva.

Iacov cap 1 versetul 13 - Dumnezeu nu incearca pe nimeni cu lucruri rele.

Iar daca iti amintesti de Iov, nu Dumnezeu i-a cauzat necazurile, ci Satana.

1 Ioan cap 4 versetul 8 - spune ca Dumnezeu este iubire. Nu cred ca a face rau cuiva este o manifestare a iubirii, nu?

Dumnezeu chiar a promis sa rezolve problemele omenirii, deci si ale tale, iar toti stim ca exista un singur lucru pe care Dumnezeu nu poate sa-l faca: sa minta. Poti sa citesti si la Apocalipsa cap. 21, primele 4 versete ca sa vezi ce ne promite Dumnezeu.

Mai sunt multe versete care te pot incuraja in aceasta situatie, dar nu vreau sa incarc mesajul. Poti sa-mi scrii pe PM.

Nu dispera, nu trebuie sa ne pierdem speranta. Trebuie sa ne adunam fortele iar si iar si sa facem tot ce sta in puterile noastre ca ne luptam cu... viata.



Kitty, mamica de Adi si Robi

Pozne de pitici

[Tonnia]

Eu cred ca e normal sa simti o asa revolta, sa te intrebi "de ce?" cu obsesie, e o faza atat de fireasca dupa parerea mea!
Nu stiu ce sa scriu decat ca e ingrozitor ce se intampla si ca sper sa se intample o minune!


Antonia

[Cristina_A]

Of, Doina!

M-a indurerat mesajul tau. As vrea sa pot face ceva, dar ce? Ma simt atat de neputincioasa... Singurul lucru care imi vine in minte este sa te incurajez sa-ti traiesti viata, asa lipsita de noroc cum este, dupa pofta inimii tale, sa fii tu insati si sa-i iubesti pe cei care te iubesc sincer. Daca iti face bine, mai scrie pe forum, eu te voi citi, macar atat daca altceva nu-mi sta in putinta. Nu esti singura pe lume!

***********************
When you want something you never had, you have to do something you've never done.
************************

[ema10]

Draga Doina
trimit mai jos adresa de email a celui mai bine cotat neurolog din Europa. Trimit de asemenea si mai multe numere de telefon la care poti programa un consult pt baiatul tau. Pot sa-ti spun ca la francezi consultatiile sunt intre 150 - 200 de euro, insa spitalizarea urca la 1000 - 1500 euro/zi.
Doamne-ajuta!

M. M. Marc Tardieu
marc.tardieu@u-psud.fr
marc.tardieu@kb.u-psud.fr
marc.tardieu@bct.ap-hop-paris.fr
http://ifr93.kb.inserm.fr

DIPLOMES D'UNIVERSITE
Fonction Responsable
Adresse Bâtiment : Non précisé - Campus : KREMLIN BICÊTRE Fac

IFR 93 Bicêtre
Fonction Directeur
Adresse Bâtiment : Hôpital Bicêtre - Campus : KREMLIN BICÊTRE Hôpital
Tél. 01 49 59 67 52
Fax. 01 49 59 67 53

Hopital Bicêtre - Neurologie Enfants
Fonction PU-PH Chef de Service
Adresse Bâtiment : Hôpital Bicêtre - Campus : KREMLIN BICÊTRE Hôpital
Tél. 01 45 21 31 12
Fax. 01 45 21 32 31

Immunité Antivirale Systémique et Cérébrale
Fonction Directeur
Adresse Bâtiment : KB - Campus : KREMLIN BICÊTRE Fac
Tél. 01 49 59 67 54
Fax. 01 49 59 67 53



ema

[idoina]

Buna,fetelor!
Multumesc pentru mesaje,erau exact ce imi lipseau,incurajarile!
Stiam ca ma pot baza pe voi,fiindca de cate ori am avut dificultati m-ati ajutat cu sfaturi si incurajari,de asta mi-e drag forumul acesta.Am vazut ca unele ati fost de parere ca m-as supara,nu aveam de ce sa ma supar .Problema mea nu este"de ce eu?",cu asta nu ma mai complic de mult,insa nu inteleg rostul suferintei copiilor,in viziunea divina.Si cu atat mai mult,suferinta copilului meu.Am fost crescuta sa cred ca totul pe lumea asta are un scop,fiecare piatra legat de gat e menita sa te pregateasca pentru altceva,fiecare sut in.....are rostul lui.Si nu vad rostul chinuirii copiilor,ei ar trebui sa fie fericiti pana cand sunt pregatiti sa infrunte singurei incercarile vietii...din pacate,Edi al meu,nu va mai avea aceasta sansa.Poate ca el e fericit sau macar multumit asa cum este...eu nu pot sa accept ca dintr-un copil perfect sanatos sa ajunga aproape leguma si nimeni sa nu stie de ce.Recunosc,omul are limitele lui,medicina la fel,dar Dumnezeu ce pazeste?????
Acum am fost mai explicita?
Si nu are nicio legatura cu credinta,fiecare are in el un dram de credinta in ceva:in noroc si ghinion,in Dumnezeu,in leacuri si vrajitorii,fiecare crede in ceva.Problema mea e ca stiu ca cineva de sus ma iubeste,doar m-a ajutat de atatea ori,oare are ceva cu puiul meu?
Acum nu mai stiu in cine sau in ce sa cred...
Va pup!

idoina