29 raspunsuri la acest subiect

[redactor]

Hm... frumos subiect despre prieteni.

Adevarul ca prietenii raman prieteni chiar daca nu ii vedem multa vreme. Iar cu adevaratii prieteni te poti reconecta imediat.

Nu pierde ocazia de a lua legatura cu un vechi prieten. 

[Letitia1]

eu locuiesc intr-o zona cu dialect puternic, cand am ajuns aici nici nu credeam ca astia vorbestc engleza       . Acum m-am obisnuit, dar tot mai am momente cand ii pun sa repete!!

La munca e mai fain, ca e turnul babel aici, lucrez intr-o multinationala, si partea financiara pentru toate tarile din Europa se tine aici, in UK. Am colegi de toate natiile, spanioli, portughezi, italieni, francezi, belgieni, finlandezi, norvegieni, danezi, etc. E un avantaj, cam jumatate din departament nu suntem englezi nativi, si atunci e mai usor sa ne intelegem intre noi!

 

Și de ce nu legi prietenii la munca? Puteți merge din cind in cind in pauza de prinz sa mincati ceva la pub, sau după munca la un pahar de suc, etc. Colegii cu care sint eu prietena sint toți englezi și ma înțeleg perfect cu ei, am fost la nunta la unii, ne scriem pe whatsup cind unul din noi nu e la munca, ținem legătura tot timpul. 
 

[Pepco]

Ce am observat eu ca este foarte important in relatiile cu prietenii/cunostintele este sa intelegem ca nu au nici o obligatie fata de noi si ca, daca nu propun sa facem diverse activitati impreuna nu este neaparat pentru ca nu ar dori asta ci pentru ca nu au idei sau poate au aranjamente deja facute. 

 

oricui i se poate intampla sa nu aiba idei sau sa aiba aranjamente deja facute, dar... chiar un an intreg? de ce spun asta, ca @szivarvany zice ca pe ea nu o deranjeaza sa fie mereu ea initiatoarea, pai asa am fost si eu, mai mult de un an, dar cum am incetat cu telefoanele, mesajele, propunerile, cum s-a dus naibii totul, la modul "daca tu nu ne mai cauti, nici noi nu te mai cautam", e cumva dureros, pentru mine... ajung sa ma intreb daca chiar am contat pentru persoanele in cauza sau e ok si cu, si fara, nu e nicio diferenta... nu ca nu ma bucur de perioadele de singuratate, cum spune @rall, sunt amatoare de filme bune, carti bune, imi place sa le pot savura in liniste, fara sa fiu deranjata, imi place si sa ma plimb singura, sa privesc cerul, papadiile abia inflorite, sa admir o casa cu o arhitectura mai deosebita sau cu ferestre mari si plante multe... dar si sa discut nimicuri sau lucruri importante...

Editat de Pepco, 05 martie 2020 - 15:00 .

[Mickyyy]

Și de ce nu legi prietenii la munca? Puteți merge din cind in cind in pauza de prinz sa mincati ceva la pub, sau după munca la un pahar de suc, etc. Colegii cu care sint eu prietena sint toți englezi și ma înțeleg perfect cu ei, am fost la nunta la unii, ne scriem pe whatsup cind unul din noi nu e la munca, ținem legătura tot timpul. 
 

 

Ca sa legi ceva mai mult de amicitii e nevoie sa ai multe chestii in comun, Da, astazi de exemplu merg la yoga cu 2 din colegele mele de munca, amanoua "pustoaice", da, e ok, e fun pentru o ora doua, dar nu avem mai nimic altceva in plus in comun. Eu am copii, griji, probleme, chestii total diferite fata de ele. Ele sunt inca la varsta la care copilaresc cu prietenii.

Dintre toti colegii mei de munca, sunt maxim 2-3 tipe cat de cat asemanatoare cu mine (varsta, copii, etc). Nu poti deveni BFF sau macar BF cu cineva cu care nu ai chestii in comun.

[DidiAlex]

ce misto subiectul.

 

so,

eu dezvolt la 44 de ani mult mai usor pretenii decat la 20 de ani. 

ce am inteles eu in timp: pretena mea nu e copia mea 100%. daca imi gasesc cel putin un domeniu de interes, sunt legata. Normal ca am si pretenii care s-au stins in timp, am pretenii pe care nu i-am vazut de ani si am reluat relatia ca si cum nu ne-am fi vazut de ieri.

cu zilele de nastere telefoanele etc..eu nu sun prea des la telefon, pt ca am telefon de serviciu care imi e gratis in DE, dar ma costa de ma rupe cu ro. asa ca apelez pe FB sau Whapp. In plus, imi e greu uneori la telefon. asa ca prefer scris. raspund cand pot si cum pot. ba sunt intr-un meeting, ba sunt la condus, ba sunt la la masa, ba culc copilul..ba etc etc..dar sunt sunata :))

 

Nu ma supar niciodata daca nu mi-a mai scris, daca m-a uitat, daca a uitat si ma suna mai tarziu de o aniversare. Chiar precizez ca biroul de urari e deschis tot timpul si ne bucuram.

 

cu pretrecerile. eu initiez mai des pt ca imi place sa gatesc. chiar am o pretrecere peste 2 sapt acasa la noi, si preteni si colegi si le-am spus sa vina cu burtile goale. ma bucur cand sunt chemata si merg mereu cu ceva in traista. o prejitura, o salata (asa se practica la nemti) si ajut gazda cu vasele cu tot ce pot, barbate-miu ajuta la gratar ( daca se face)

am pretene din scoala primara, care mi-au botezat copii. Vara facem schimb de copii, ai ei la mine si invers. 

are barbate-miu preteni care le-am pastrat. chiar unuii sunt suspecti cand le zic ca tipa asta e pretena din scoala generala a barbate-miu. Fata asta, cand eram singura cu copil mic, venea in fiecare seara la mine. cand pleca de acasa, ma suna sa ma intrebe daca am nevoie de ceva. si ma ajuta sa imbaiez un copil de la 2 sapt pana la 3 luni cand am venit in DE.

 

avem preteni de facultate, care vin ei la noi, noi la ei de Craciun si Pasti. sau mergem in Concedii. 

Bine, eu recunosc ca sunt pretena si cu soacra mea. am momente cand o sun si ma relaxeaza sa vorbesc cu ea. Ea ma tempereaza in relatia mea cu mama si fratii mei

Editat de DidiAlex, 05 martie 2020 - 17:29 .

[Letitia1]

Ca sa legi ceva mai mult de amicitii e nevoie sa ai multe chestii in comun, Da, astazi de exemplu merg la yoga cu 2 din colegele mele de munca, amanoua "pustoaice", da, e ok, e fun pentru o ora doua, dar nu avem mai nimic altceva in plus in comun. Eu am copii, griji, probleme, chestii total diferite fata de ele. Ele sunt inca la varsta la care copilaresc cu prietenii.

Dintre toti colegii mei de munca, sunt maxim 2-3 tipe cat de cat asemanatoare cu mine (varsta, copii, etc). Nu poti deveni BFF sau macar BF cu cineva cu care nu ai chestii in comun.

 

Adevarul e ca de la o anumită virsta e cam greu sa legi prietenii de genul BFF, astea se leagă in tinerețe, unele țin o viața, altele nu. După ce avem familii plus servici e mai greu de întreținut o prietenie de asta stinsă și atunci ne rezumam la amiciții. 

[dana vio]

oricui i se poate intampla sa nu aiba idei sau sa aiba aranjamente deja facute, dar... chiar un an intreg? de ce spun asta, ca @szivarvany zice ca pe ea nu o deranjeaza sa fie mereu ea initiatoarea, pai asa am fost si eu, mai mult de un an, dar cum am incetat cu telefoanele, mesajele, propunerile, cum s-a dus naibii totul, la modul "daca tu nu ne mai cauti, nici noi nu te mai cautam", e cumva dureros, pentru mine... ajung sa ma intreb daca chiar am contat pentru persoanele in cauza sau e ok si cu, si fara, nu e nicio diferenta... nu ca nu ma bucur de perioadele de singuratate, cum spune @rall, sunt amatoare de filme bune, carti bune, imi place sa le pot savura in liniste, fara sa fiu deranjata, imi place si sa ma plimb singura, sa privesc cerul, papadiile abia inflorite, sa admir o casa cu o arhitectura mai deosebita sau cu ferestre mari si plante multe... dar si sa discut nimicuri sau lucruri importante...

 

Eu nu socializez nici cu mamicile de la scoala si nici cu colegii de serviciu.

Eu nu socializez nici cu vecinii.      

 

Daca vrei poti sa bei cafeaua cu noi.

Noua ne plac si nimicurile si lucrurile importante...     

[Pepco]

Eu nu socializez nici cu mamicile de la scoala si nici cu colegii de serviciu.

Eu nu socializez nici cu vecinii.      

 

Daca vrei poti sa bei cafeaua cu noi.

Noua ne plac si nimicurile si lucrurile importante...     

ha ha, cu vecinii nici eu.

cafeaua unde se serveste? :D

[dana vio]

Stii tu, aici. 

 

https://comunitate.d...89#entry8632223

[antmil]

Si eu am observat ca pe masura ce am inaintat in varsta leg prietenii mai usor. Cred ca multa lumea are o idee depsre prietenie ca ceva ultra sacru, care tine de devotament total, spirit de sacrificiu, etc. Parca cerem mai mult de la o prietena decit cerem de la partenerul de viata.

 

Cred ca tine foarte mult de vulnerabilitate, de capacitatea de a fi tu insuti, de a putea privi lumea si prin ochii celorlati. Sintem multi ocupati cu vieti pline, cu servici, copii, soti, interese personale. Sa ai pretentia ca cineva sa lase tot pentru tine e o sarcina tare grea.

 

Am mai multe cercuri de amici si amice - am legat prietenii la servici, in aprticular, am noroc si de o familie mare...chestiile se programeaza din timp, uneori se leaga ceva spontan uneori nu. De multe ori nici eu nu sint disponibila. Iubesc timpul meu cu mine si daca am avut o spatamana grea zau daca am chef sa trec peste mine. 

 

Da, am o amica de suflet (pe care am intalnit-o aici pe DC si cu care m-am intalnit IRL si am devenit extrem de bune prietene, facem concedii impreuna, sotii s-au placut, copii au facut click, etc.) pentru care as lasa orice dar asta se intampla destul de rar si pretuiesc asta foarte mult. Asta inseamna sa depui efort nu doar sa astepti...si sa intelegi ca o prietenie nu este neaparat o ecuatie in care trebuie echilibrat stanga cu dreapta. Uneori dai mai mult, uneori primesti mai mult.