307 raspunsuri la acest subiect

[iarina]

Eu imi mentin parerea ca atunci cand chiar nu-ti dai seama ce sa faci, cand lucrurile nu sunt clare ci mai degraba nuantate, o separare temporara ar putea sa te ajute sa iti clarifici gandurile, sa-ti dai seama daca il mai iubesti, daca il vrei in viata ta, if it makes sense.

 

Deviind de la subiect si cu riscul de a-mi lua primul avertisment, ma intreb si eu care e barbatu' ala de avu curaj s-o ia pe eumada :)))) i-as da un purple heart :)))) vad ca a reusit s-o paruiasca pe autoare in doi timpi si trei miscari :))))

[eumada]

 

Deviind de la subiect si cu riscul de a-mi lua primul avertisment, ma intreb si eu care e barbatu' ala de avu curaj s-o ia pe eumada :)))) i-as da un purple heart :)))) vad ca a reusit s-o paruiasca pe autoare in doi timpi si trei miscari :))))

 

Editat de eumada, 18 aprilie 2014 - 17:33 .

[Ofibine]

Huh, s-au aprins spiritele pe aici...

Cât despre clanță, dacă face altele, pe care eu nu le fac, aș accepta și-un meșter, nu e un capăt de țară. La început era ezermester și-acum nu mai e? Sau de ce contează pentru tine acum, asta, față de cum conta acum 20 de ani?

 

ofibine,dar daca tu esti cea ce ei deciziile,nu inteleg de ce stai atita timp fara clanta la usa?

Chiar te impiedici...de o clanta?Daca ai butoanele...actioneza cu ele,fa-ti viata usoara.

Nu a fost mare mester niciodata. Asta a fost si prima mea mea reactie, i-am zis ca nu am pretentia sa stie sa faca tot, chemam pe mesterul Costel care face si clanta, si prizele, si eventual il pun sa faca si curat, ca sa revenim la prima problema  . Numai ca nu accepta, ca pe mester trebuie sa il platesti. Doar ca m-am saturat eu sa ma impedic de toate, sa ma gandesc la toate, sa planific cu 7 pasi inainte. Am obosit.

La fel cu curatenia, i-am propus sa aducem o femeie, nu ca e scumpa. I-am explicat ca uite, pentru mine conteaza mai mult ca in timpul ala sa mergem toti in parc in loc sa stam imbufnati ca facem curat. A fost de acord cu teoria, dar in continuare tot noi facem curat ca femeia e scumpa. Am chemat-o pur si simplu, am bagat butoane cum ziceti voi, a fost si mai rau ca am facut lucrurile fara sa tin cont de ce spune el.

Asta cu butoanele, parca ma face sa ma simt ca la pacanele, zau asa... dau in ele pana apar cele trei cirese  .

Tu nu stii ce vrei.raspunzi in bataie de joc la cei care pierd timp dand un sfat.nu vei gasi aici solutia.ci in tine...dupa numai cateva postari zic"saracul sotul tau"

Recunosc ca sunt putin surprinsa de postarea asta. Daca am lasat impresia asta imi pare sincer rau. Am zis de la inceput ca as vrea sa aflu reactiile celor care au fost in situatia mea si au facut o alegere oricare ar fi ea. Asta nu inseamna ca nu apreciez gandurile voastre si sfaturile care mi se dau, ma ajuta sa vad situatia din diverse unghiuri si asta caut aici. Nu caut solutia, raspunsul universal, am trecut de mult de varsta la care fac ce zice x sau y de pe forum. In rarele momente cand ma plictisesc nu m-am gandit vreodata sa postez pe vreun forum, sa scot lumea din sarite sau sa vand vreo carte. Mi-ar fi placut sa cred ca postarile mele au fost mai serioase decat atat dar poate ma supraapreciez si ai dreptate, saracul sotul meu...

Măi,   păi de aia a intrat femeia aici, să-și spună of-ul și pentru că nu știe ce vrea. Dacă știa, lua decizia și gata. Și voi dați cu pietre. Uneori și doar să scrii despre ce te frământă, să pui pe hârtie și să le vezi mai bine, ajută. Ajută și să vezi că nu ești singur, că cineva, cândva a avut/are aceleași frământări. Și mai înveți și furi și din experiențele altora, sunt lucruri, măsuri, care pot fi luate, la care nu te-ai fi gândit.

În fine, n-o mai lungesc, ăsta cred eu că e scopul unui forum. 

 

Pai eu am citit ca domnul NU e de acord sa fie adus un mester... e foarte OK daca cineva nu vrea/nu poate sa faca ceva, dar permite sa se plateasca pentru acel serviciu.

Asta i-am explicat si eu, daca am nevoie sa scurtez pantalonii ma duc la croitoreasa ca eu nu stiu sa cos. Asta sa fie problema.

Anca draga mea,datul cu pietre e la doamna.Raspunsurile ei la propunerile noastre au fost la misto.

Nu cred ca barbatia se apreciaza ca in reclama la maioneza.....nici ca e barbat daca repara clante.Sau wc-ul sau chiuveta.

As putea sa intreb de fapt cine da cu pietre dar n-are sens, e un forum liber in care fiecare isi spune parerea si cel care se expune trebuie sa se astepte la tot felul de pareri cu care poate fi de acord sau nu.

Daca imi schimb garderoba sau ma duc la sala il voi activa? Imi piparez viata, ne simtim mai bine, trece jumatate de an, se infunda teava. Scriu din nou pe forum, imi mai cumpar o poseta?

Eu as fi curioasa de ceva.

E un tata dedicat ?

Da, este, se ocupa de copil cu tot ce zicea Marius, teme, spalat, mancat, scoala. 

[Ofibine]

Atat va legati de clanta aia.. E un simbol, nu a ramas saraca autoare agatata in respectiva clanta.
E un exemplu, un lucru marunt dar care face parte din baza nemultumirilor.

Si, nu a luat la misto "sfaturile" cu sa-se-faca-frumoasa ci a spus ca deja este

Hai ca macar ne-am mutat de la matura la clanta.  .

Mai er vorba de adaugat sau inlocuit garderoba,nu ca nu e frumoasa.......never mind....

Heh, da, zana zorilor sunt... adaug lunar lucruri noi la garderoba, merg la sala. In general sunt o persoana acceptabila, Claudia Shiffer nu alta  . Serios vorbind, e un punct de care o sa tin cont, cred ca se poate retusa cate ceva mereu.

Iti recomand sa citesti Cele 5 limbaje ale iubirii

Eu am descarcat-o de-aici si am citit-o pe tableta, dar o poti si cumpara daca o gasesti in stoc pe undeva.

Eu cred ca te-ar ajuta sa intelegi ce e cu voi si sa vezi daca mai puteti face ceva sau luati taurul de coarne.

 

Gând la gând, o carte ce te ajută să faci puțină ordine. El îi arată că o iubește într-un fel, ea îi arată că-l iubește într-un fel. Rămâne de identificat și acceptat împreună limbajul fiecăruia. Dacă vor. Dacă nu, ura și la gară.   

 Sa stiti ca e una din putinele carti de genul asta din care am invatat ceva. Am inteles de mult ca vorbim limbaje diferite, si asta m-a ajutat sa trec peste cei 10 ani care s-au scurs de cand am citit-o. De fapt a venit la momentul potrivit, cand a trecut indragosteala de inceput, s-a mai schimbat atmosfera, ajunsesem sa ma intreb ce ne lipseste. Si am priceput ca nu ma iubeste cum vreau eu, ci cum poate el. Si iaca am facut copilul, toate celelalte au trecut in planul 2 dupa pampersi, toata pasivitatea lui a trecut pe locul 15,  dar parca acum am ajuns la capatul rabdarilor. Si asa intrebati cum am stat 20 de ani. Sa mai citesc o data cartea, nu?

[Ella73]

Fiica-mea vroia caine, eu i-am spus sorry, nu avem timp pt un caine, dar luam pisica daca vrei. Am luat motanul fara sa-l intreb pe sot; nu i-a picat deloc bine, dar ghiciti cine "freaca" acum cel mai mult motanul...sotul 

Editat de Marcia03, 18 aprilie 2014 - 17:21 .

[marius]

Oricum o sucesc, oricum o invart, invariabil ajung la aceeasi concluzie "trasa la rece".

1. Daca ar fi sa nu fie, am un sot fara de care ar fi mai rau sa nu-l am. Pentru ca se ocupa de copil face x y z... deci daca le-as pierde pe acestea care ar fi avantajul din alta parte? La rece nu merita. Sec. Punct.

2. Am o parte care nu-mi convine. Daca nu fac  eu - asa mor nefacute. Daca le fac eu se enerveaza ca de ce eu fara el. Cum intre cele doua variante prefer sa fie facute, asta e eu am soarta sa decid iar domnul sot are soarta de a se enerva. Ghinion de nesansa. Desigur ma mai enervez eu ca trebuie doar eu sa le fac. Dar.... daca 20 de ani am facut asta, apoi da-o-n branza ei de treaba mai rezist inca pe atata. Si de-al naibii l-as lua pachet si in concediile facute de mine. Sic! Apoi n'are decat sa se enerveze ca-i trece pana se insoara a doua oara. Mai putin daca se insoara azi.

[Ofibine]

Ofibine,

legat de clanta de la baie , pai spuneai asa cai ai nevoie sa fie reparata vezi ca nu o repara mai zi odata a treia oara spunei la telefona a ai chemat deja meseriasi, si daca se arata imbufnat, ii spui dragule dar te-am rugat de 2 ori , sa vezi pe urma cand il rogi ceva o sa fie atent si nu o sa mai amane,

e o problema de comnunicare la voi, eu asa vad problema, cum pui tu tonul e important,  e ca un copil cum il inveti adica dai tonul. asa il  obisnuiesti, si tu acum astepti un miracol pai fa tu primul pas

 Am tot facut primul pas pana acum, si pe al doilea, si pe al treilea. Comunicarea, da, cred ca nu am reusit sa gasesc metoda potrivita. Sau nu am gasit metoda de a o face si a mia oara fara sa ma intreb ca-n versul ala 'pana cand o viata-amara'. Exagerez acum, dar problema tot acolo e. 

Ofibine,

inspirata de al tau subiect, am "predat" finantele casei sotului meu.

Sa vedem ce-o iesi :))))))))))

Doamne-ajuta

 

Pai daca e asa de calma si relaxata,de ce are nevoie de sfaturi?Se pare ca de fapt nue asa......mai precis nimic nu o mai bucura si vrea...ceva ce nici nu stie.....ca Eva mea....."vreau o jucarica"(diminutivul pe care il foloseste ea)...dar nu stie ce vrea chiar daca e plin in jur.

Puterea sta in interior.Viata poate fi frumoasa,depinde de noi cum ne-o facem.

Cred ca stiu destul de bine ce vreau si am zis-o de destule ori. Stiu si ca probabil nu voi primi acest ceva. Pot s-o duc asa pana la adanci batraneti, pot trai cu ce am acum, nu stiu.  

Dupa un citit un diagonala, cred ca problema nu e nici clanta, nici ca nu o bate..sau o ignora. Simplist cum vad eu, cand ajunge sa te deranjeze ca partnerul respira langa tine, in general e din cauza....colegului de birou/vecin etc...numeste-l cum vrei.

Poate autoarea ne spune mai multe despre aceasta persoana!

Chiar, fa-mi si mie un short list sa ii iau la incercat si spun tot ce vrei. Uite ca am raspuns rautacios si probabil o sa-mi iau rosii in cap.

Dar exista un dar.......exista riscul ca la un moment dat,sa nu il mai vezi barbat,tu f obosita,si de a te simti singura,dar f singura si dezamagita,cu nervii la maxim,cu capsa pusa pe el mai ales........cred ca ti-ai asumat demult si de abia acum redescoperi situatia.

Nu incerca sa divortezi,pana nu iti dai seama bine de situatie,si stiu ce spun,e o stare de fapt,pe care tu o realizezii acu,dar esti de fapt asa de ani si ani.........esti obosita sa o faci si pe barbatul ,stalpul casei.....

Cred ca ai dreptate, abia acum sa realizez asta. Mi-a fost clar dupa cativa ani de stat impreuna ca nu e leading, ca greul cade pe mine dar ca si voi, mi s-a parut ca nu e cel mai important lucru, ne iubim, avem copil, trecem peste tot. Well, poate nu ne mai iubim asa mult de nu mai putem trece chiar peste tot...  

Mai, intr-un fel eu ii dau dreptate lui eumada.

Clanta e un exemplu, un simbol, spuneti-i cum vreti voi, dar bagat in contextul unei familii care nu pare sa aibe probleme financiare (doar se discuta de un city break ceva mai in spate), al unei sotii care planifica si organizeaza totul, pe mine ma baga in ceata.

Deci chiar se bat cap in cap multe pe-aici, si chiar am urmarit subiectul. Problema expusa poate fi una reala pentru multe cupluri, si subiectul merita dezbatut, dar in cazul de fata eu am impresia ca autoarea deja si-a facut planul de a-si lua bagajul si fata si a-l las pe domnul sot in plata donului, ea are nevoie de la noi doar de confirmarea ca face bine.

Cu riscul de-a-mi lua vreo cateva rosii eu cred ca pasul asta e bun, dar doar pentru sot.

Familile se mai despart si din alte motive decat financiare. In primul rand nu am luat o decizie, ca daca luam nu mai consumam cerneala si timpul nimanui pe aici. In al doilea rand, nu am nevoie de confirmarea celor de pe forum. Am nevoie de experientele celor care au trecut prin asta. Judec cu capul meu, atata cat ma duce el. Foarte posibil sa fiu o povara pentru sot, si el sa nu-mi spuna pasiv fiind, la asta nu prea m-am gandit. Dar fiind a doua persoana care spune asta, o sa imi iau tema pentru Paste.

[Ella73]

Eu cred ca exista o lacuna in comunicare intre Ofibine si sotul ei. La noi, daca nu-mi/nu-i convine ceva, ne asezam la masa si discutam (sotul meu asa a fost crescut, daca ai ceva pe suflet, mergi si spui...eu am fost altfel crescuta, dar el a reusit sa ma educe, spunandu-mi ca nu are rost sa ma framant singura, cand ii pot spune direct ceea ce am pe suflet). Si cateodata e destul de greu, mai ales ca limbile noastre materne sunt diferite. Dar reusim sa ne facem intelesi si tinem cont de ce vrea celalalt. In curand implinim 12 ani de cand suntem impreuna.

 

Eu am fost cu fiica-mea in ultimii 2 ani in vacanta (asta pe langa vacanta in 3); al meu sot nu a putut sa-si ia liber in octombrie cand are copila 2 saptamani de vacanta si atunci am decis sa mergem doar noi doua. Nu vad nimic rau in asta, sotul nu a avut nimic impotriva, ba chiar el mi-a propus lucrul asta   Aici se poarta vacantele mama-fiica; am multe colege care fac lucrul asta. 

Editat de Marcia03, 18 aprilie 2014 - 17:35 .

[Ofibine]

eu cred ca dupa 20 de ani de trait cu un om nu mai ai nevoie de sfaturile unor straini referitor la ce sa faci.   alexiei si marciei parca si andacos  de exemplu, care au trait tot ceva de genul din poveste, le-au trait mult mai putini ani ( si nici exemple date de altii ) ca sa realizeze ca nu se simt fericite fara a fi batute, jignite ci pur si simplu pentru ca nu se completau.

nu stiu de ce dar eu am convingerea ca unele subiecte deschise la acest topic sunt facute cu un alt scop  decat cel afisat!

Care e ala?

Da,da,da!!!!

Nu vreau sa fiu linteleasa gresit de autoarea subiectului,este doar o presupunere...insa DOAR cind gusti strugurii iti dai seama ca nu-ti mai place agurida!

Dana

Cred ca am ratat o parte foarte funny din viata...

 

ia sa mai zic si eu ceva. 

cred ca am inteles eu bine, autoarea vrea sfaturi despre ce sa faca mai departe? 

nu stiu daca sa ma rostogolesc  pe jos de ras sau sa ma adun ptr plans. 

sper, doar sper ca nu iti vei schimba viata bazandu-te pe ce te sfatuiesc altii. 

 

am mai spus cu pagini in urma, schimbarea trebuie sa vina din interior. daca nu vine din convingere, tot ce faci e foc de paie. 

 

mai, da subiectul asat nu e asa..... sa pierd si eu vremea? ca io daca am o problema serioasa, ma apuc de introspecti interioare si analizez la rece.... fara internet. 

bine, asta sunt io, nu toata lumea e la fel. 

Nu cred ca ai inteles bine, nu am intrebat 'ce sa fac?'. In primul post X zice sa o ia la stanga, in al doilea post Y zice sa o iau la dreapta, ce ma fac  . Am inteles insa ideea, nu tuturor asta li se pare o problema serioasa si e ok, intr-adevar nu toti gandim la fel.

Eu cand am spus stop joc nu am intrebat pe nimeni; am simtit ca asta vreau si am facut pasul (nu mi-a fost usor, mai ales ca l-am iubit mult pe fostul sot..dar vazand ca el nu se schimba, am ajuns la concluzia ca asa e mai bine pt mine...si am avut dreptate). Cei din jur au fost ft surprinsi (inclusiv parintii mei, care nu se asteptau la o asemenea decizie din partea mea). Sunt sigura ca as fi facut pasul respectiv chiar daca as fi avut si copii. Avem o singura viata, care zic eu ca merita traita. Si nu cred ca un copil poate fi fericit daca parintii lui sunt nefericiti. Pe mine de exemplu cand sunt trista, Marcia ma simte...si ma intreaba mereu ce s-a intamplat. Iar parintii raman parinti chiar daca nu mai sunt impreuna. 

Uite, asta cautam, oameni care au facut o alegere. Ca acum o consideta buna sau rea, e aprecierea fiecaruia. Ce anume din comportamentul lui te-a facut sa zici stop? Asta daca vrei sa spui, desigur.

[Ella73]

Sigur ca pot spune ce anume m-a facut sa zic stop. Ne-am casatorit la 24 ani (suntem de aceeasi varsta), asta dupa 6 ani de relatie de prietenie; relatie care pt mine a fost perfecta. Casatoria a durat doar 2 ani. El a fost mereu baiatul-mamei (parintii lui fiind divortati); daca fosta soacra ii spunea sa stea in cap, facea lucrul asta; daca eu ii spuneam, sigur ca nu facea lucrul asta. Pt el erau mai importanti mama, bunicii, catelul, serviciul decat sotia. In casa nu ma ajuta cu nimic, eu trebuia sa fac totul, ca apoi sa primesc reprosuri de genul : da ce, te-am pus eu sa faci asta? Plus ca trebuia sa ma rog de el pana la lacrimi sa facem ceva impreuna. Nu m-a inselat, nu m-a batut, dar pur si simplu felul lui de-a fi (lasa-ma sa te las) m-a facut sa ma gandesc daca el este ce mi-am dorit de la viata si daca vreau sa am copii si sa imbatranesc alaturi de unul ca el. Si raspunsul a fost nu, eu vreau cu totul altceva. Inainte de a ne casatori era altfel; banuiesc ca dupa ce ne-am casatorit s-a gandit ca nu il voi parasi vreodata (asta pt ca stia cat de mult il iubesc), indiferent de cum se comporta el. Si uite ca socoteala din targ nu s-a potrivit cu ce-a de-acasa. Iar eu mi-am facut bagajele si am plecat la ai mei. Cand ne-am intalnit, dupa ani, mi-a spus ca el nu s-a gandit vreodata ca il voi parasi, ca a fost sigur ca voi ramane cu el. Uite ca omul se mai si inseala. Nu regret pasul facut; diferenta dintre actualul sot si fostul e una de la cer la pamant. Imi amintesc de vorbele unui prieten ft bun, care imi spunea mereu, asta dupa ce am divortat si ma plangeam ca nu-mi gasesc jumatatea : stai linistita, ca ce-i al tau, e pus deoparte; si a avut dreptate    La mine insa a fost usor, asta pt ca nu am avut copii (felul lui de-a fi m-a facut sa ma gandesc si la asta, asa ca am amanat facutul copiilor....pe cand in relatia cu actualul partener a fost totul ft clar si mi-am dorit atat de mult un copil cu el, incat am ramas insarcinata la o luna dupa ce ne-am cunoscut; asta desi era o relatie la distanta, nu eram casatoriti; dar pur si simplu am simtit ca el este.....stiu, nebunie curata, dar asa am simtit eu si nu regret  ).

Editat de Marcia03, 18 aprilie 2014 - 18:00 .