Ce trist, Crista, cati ani avea bunicul tau?
Bunica avea 72 in aprilie 89, a suportat relativ usor schimbarea. Mie insa parca mi-au tras presul de sub picioare, desi ne mutasem din 76 la bloc (locuiam 10 - din care 4 copii in 3 camere iar WCul era in curte. Nu mi-as da pe nimic timpul petrecut acolo la "inghesuiala"). Cu toata grija bunicii de a nu murdari peretii, cu 2 saptamani inainte de demolare, ne-a lasat sa facem o petrecere si mai ales sa desenam pe ei (ultima camera). Cu carbune :) (fratele meu abia intrase la facultatea de arte plastice :) ).
La vreo doua zile dupa demolare s-au intors amandoi sa vada "macelul". Era prapad in jur, ramasesera in picioare doar peretii cu desenele! Si, ironic, gardul dinspre strada cu poarta (cele dinspre vecini erau la pamant). La fel de ironic, bunica a incuiat poarta si si-a pus cheia in poseta. Ea, de altfel, a fost toata viata o luptatoare!
Imi aduc aminte insa cu strangere de inima pe prof. de chimie care venea plangand la ore. Iar la Sura Mare era intr-o cocioaba inconjurata de daramaturi un batran care refuza sa plece.
Jumatatea opusa din strada a ramasa in picioare pana azi caci in iarna l-au impuscat pe dobitoc si nu a mai apucat sa-si vada visul cu ochii. Mi-e ciuda, mi-e ciuda parca pana si pe veciniii care au avut norocul sa "supravietuiasca" si la scurt timp si-au vandut casele deschizand astfel usa hidoaselor schimbari de dupa (de ex., frumoasa vila a generalului, Oana, a fost cumparata de niste turci care si-au montat un baner imens cu numele firmei pe casa iar gardul (initial gri) l-au vopsit in ROZ!!! Acum, in poza, vad ca este alb, am inteles ca intr-un timp a fost acolo o gradinita. Cine stie ce alte maltratari a suferit gradina sau interiorul. fratele meu se juca de-a hotii si vardistii cu Matei, nepotul generalulii in gradina (au fost colegi de scoala, frumos mai era Matei copil, blond, blond cu ochi albastri. A jucat in filmul Mama in rolul unuia dintre iezi parca. Tu pana la urma unde ai locuit in relatie cu pomul de pe trotuar? :). Uite, am sa-ti pun o poza cu fratele meu, poate il recunosti). Sau poate ti-l amintesti pe baiatul lui George Bacovia? Era cocosat si mergea repede, repede pe strada, o figura de neuitat (casa memoriala se afla in apropiere de Opris Ilie, nedemolata din fericire). Fiul lui avea vreo 40-50 de ani pe atunci era profesor de liceu parca. O lume frumoasa si diversa ca profesii, clase sociale si etnii...