165 raspunsuri la acest subiect

[nshiro]

mindiriu - saltea oghial - plapuma (a mai zis adusca) paravan - bucatarie de vara antreu - un fel de hol intre camere chishleag - lapte acru cartoafe - cartofi fasoale - fasole papushoi - porumb cosher - constructia in care se pastreaza porumbul ciubar - sita faiantza - farfurie carafa - sticla tinda - camera mai mica obarlic - etajera deasupra usii prispa cerdac lip - jeg, praf pe corpul uman cofaiel - cana mare din lemn pentru vin sau lapte dudau - iarba culeasa pentru a hrani porcu si vaca tzarna - praful de pe drum Poarta Tzarnii - centrul satului nizabaduit la cap - necugetat, nechibzuit a-i fata mintea un pui - a-i veni o idee tzai - apelativ de politete (?!) tzai Marcica, tzai Ileana; pentru sora mai mare - tzaica curpan - un fel de tulpina femeile identificare dupa numele sotilor Ioana a lu Mihai Varna, Tinca a lu Ghita Chitic etc... rocsana

[adusca]

quote:

---

Originally posted by nshiro
mindiriu - saltea oghial - plapuma (a mai zis adusca) paravan - bucatarie de vara antreu - un fel de hol intre camere chishleag - lapte acru cartoafe - cartofi fasoale - fasole papushoi - porumb cosher - constructia in care se pastreaza porumbul ciubar - sita faiantza - farfurie carafa - sticla tinda - camera mai mica obarlic - etajera deasupra usii prispa cerdac lip - jeg, praf pe corpul uman cofaiel - cana mare din lemn pentru vin sau lapte dudau - iarba culeasa pentru a hrani porcu si vaca tzarna - praful de pe drum Poarta Tzarnii - centrul satului nizabaduit la cap - necugetat, nechibzuit a-i fata mintea un pui - a-i veni o idee tzai - apelativ de politete (?!) tzai Marcica, tzai Ileana; pentru sora mai mare - tzaica curpan - un fel de tulpina femeile identificare dupa numele sotilor Ioana a lu Mihai Varna, Tinca a lu Ghita Chitic etc... rocsana

---

tu esti moldovianca de-a me'. Mama me' ii Aneta lu' Dumitru (chit ca e mort, Dumnezeu sa-l ierte) shitar, e un vas special unde se mulge vaca. ciubarul e un vas mare de lemn, se spalau tzoalele de tafturi in ele. tafturile sunt obtinute prin taierea hainelor care nu se mai folosesc, si se tes la stative (razboi de tesut). suveica e o ustensila strict necesara pt tzesutul laicerelor (o carpeta mai deosebita cu motive traditionale si de o marime mai mare....si eu am tesut asa ceva) tzarna la soacra'mea inseamna corhana, adica tarlaua unde se presteaza muncile agricole. scoarta este un covor de lana, prelucrat manual si foarte migaloasa...in general o fata de maritat reuseste sa faca cel mult o scoarta...daca e vrednica (gospodina). Mama mea a fost, si acum la aproape 50 de ani de la maritis o are...a fost si pe la expozitii la muzeul satului. Mai are si sipetele (scrinul in care era tinuta zestrea) Viata e ca carosabilu'...unii vine, altii trece...

[Dana Claudia]

Frumos subiect! "puiuc" m-a facut sa ma gandesc la bunicul si anii copilariei mele! cucuruz =porumb vana =cada (la baie) slana =slanina porodici= rosii Dana C. http://uk.geocities....dia/mypage.html

[Donia]

Cucuruz se zicea si la mama-mare, langa Fagaras. Si altele: - boreasa (femeie maritata - am citit ca vine din boiereasa) - litra (un sfert de litru) - picioace (cartofi) - pecie (asa ii spuneau cotletului, pe care il mancam afumat) - lelita (cu sensul de tanti) - sop (probabil prescurtare de la sopron) - secure - harlet (lopata) - corfa (cos) - catrinta - surt in loc de sort - tol (patura) - napi (sfecla furajera) - scoverzi - asa se spunea unui aluat din apa si faina, care se cocea direct pe plita, un fel de clatita - imi placea la nebunie! - in hotar (pamanturile de la granita cu satul vecin) - ciuca - a sta pe jos Pe mine ma mai fascina "harbuz" din "La Medeleni". Si ca tot am pomenit de carte asta, a mancat cineva roscove? Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)

[Ortansa]

-ulitza -pivnitza,beci -patul,hambar -a te duce la deal,a te duce la vale(arata directia) -camera de la deal,camera de la vale -odaie -tzest-un fel de palarie de lut sub care se coace painea -prispa-veranda -cinzeaca,butelcutza -gumari -incaltaminte de cauciuc =perje-prune(asta in Moldova) -posmegi -must In zona Teleormanului cand se facea mustul se prepara un fel de ciulama din faina si must care se numea....cum ca am uitat,plis,plis daca stie cineva... ...si mai sunt muuuulte pe care din pacate le-am uitat. scarmanus[flo] "Ulciorul nu merge de multe ori la apa.De aceea s-a inventat galeata."(anonim)

[Ortansa]

quote:

---

Originally posted by Donia
Si ca tot am pomenit de carte asta, a mancat cineva roscove? Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)

---

...daca roscovele sunt niste pastai lungi si late,stacojii-maronii...da,eu am mancat.iar aici se gaseste si se consuma f. mult un fel de melasa(asa s-o numi) din roscove.este ffff dulce. "Ulciorul nu merge de multe ori la apa.De aceea s-a inventat galeata."(anonim)

[adusca]

roscovii la mine sunt bureti de padure, mai mult se culeg pt a fi pusi pe iarna la murat. Ortansa, cumva chisalita? La mine chisalita se face din cirese, e un fel de compot in care se adauga o mana de faina de grau sau porumb. Viata e ca carosabilu'...unii vine, altii trece...

[iarina]

io-s pe jumate maramuresanca. Ia sa va mai spun cateva: a duhani = a fuma bolund (nebun, tampit) blid canceu (cred ca se foloseste numai in Maramures si N Moldovei)= se pune laptele in el si are capacel teapsha (se coace painea, unele aluaturi in ea) pancove = gogosi moare = zeama de varza harbuz sugna=fusta (se pronunta diferit in zonele Maramuresului) samatisha

[iarina]

Ortansa eu asa stiu ca-s roshcovele...si au un gust dulceag, fainos...mmm ce bune erau:)

[Ortansa]

quote:

---

Originally posted by adusca
roscovii la mine sunt bureti de padure, mai mult se culeg pt a fi pusi pe iarna la murat. Ortansa, cumva chisalita? La mine chisalita se face din cirese, e un fel de compot in care se adauga o mana de faina de grau sau porumb. Viata e ca carosabilu'...unii vine, altii trece...

---

nu,nu e chisalitza...imi sta pe limba...cum ii zice,cum ii zice... "Ulciorul nu merge de multe ori la apa.De aceea s-a inventat galeata."(anonim)