ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Profit de moment ca sunt mai relaxata si iti scriu experienta nasterii mele. Au trecut 8 saptamani de atunci si parca nu imi vine sa cred cat de repede a trecut.
Mara s-a nascut in data de 24 iunie, marti dimineata la ora 01:55. Dopul gelatinos a cazut vineri si sambata si duminica noaptea simteam in somn cum ma durea burta. Contractiile au inceput de luni dimineata, erau la intervale neregulate si nu imi dadeam seama daca este travaliu fals sau chiar vrea fetita mea sa vina pe lume.
Am luat un NoSpa si am facut un dus cald. Contractiile au continuat si la ora 19:00 am decis sa imi iau sotul si sa merg la spital. Cand am ajuns mi s-a spus ceea ce stiam in sinea mea: dilatatia era de 1 cm :( asa ca mai aveam de asteptat.
Am preferat sa raman in spital pentru ca acasa ma simteam stresata de membrii familiei care intrau in camera din 10 in 10 minute ca sa vada cum ma simt. In salonul din spital eram doar eu si o alta viitoare mamica si nu ma batea nimeni la cap. In schimb la spital nu a venit numai sotul meu pe care pana la urma l-am trimis la plimbare.
Mi s-a pus o perfuzie cu glucoza si i-am spus moasei ca vreau sa mi se faca peridurala la 4 cm dilatatie.
La ora 22:30, la urmatorul control, aveam o dilatatie de 2 cm si durerile erau putin mai intense. Moasa a zis catre o asistenta sa ne dea o injectie pentru calmare (vecina mea de salon se vaieta cam tare) si in timp ce asteptam sa isi faca efectul am realizat ca de fapt am primit alta injectie pentru ca aveam contractii mai dese si mai intense (moasa era exasperata ca va avea o noapte lunga!).
Intre timp toate persoanele care erau de garda au intrat in sala de nasteri unde tocmai venea pe lume un copilas....Noroc cu infirmiera care mai se plimba prin salon sa curete baia...am primit de la ea o minge pe care am incercat sa stau cat de mult ca sa imi calmez durerile :))
La ora 01:30 m-am intins din nou in pat si la prima contractie puternica (deja simteam ca mi se rupe coloana in doua) mi s-au rupt membranele( medicul meu era prezent cand m-am internat si nu a vrut sa le rupa).
Infirmiera a anuntat moasa si m-au chemat la inca o examinare. Doua asistente au verificat dilatatia si surpriza: una a zis ca e de 6 cm, alta a zis ca e de 8 (in tot acest timp moasa scria nestingherita in catastiful ei ).... Am fost dusa la monitorizare si apoi m-au poftit pe masa de nasteri.
Medicul a ajuns foarte repede. Din 3 impingeri zdravene a iesit pitica mea (3kg si 52 cm). Nu am simtit cand au facut epiziotomia, dar a trebuit sa mai raman pe masa pana m-a cusut medicul, lucru care mi s-a parut mai incomod decat nasterea in sine.
Maria vreau sa iti multumesc pentru cursul minunat la care am participat. Ma bucur ca am stiut ce ar trebui sa se intample la nastere si asta m-a facut sa ma simt stapana pe mine. Imi pare rau ca nu am reusit sa particip si la cursul despre alaptare, dar macar voi stii sa spun altor mamici ca trebuie facut si acel curs inainte de nastere.
Concluzia mea:
1. E bine sa stii din timp ce urmeaza sa ti se intample asa ca este important cursul de Lamaze
2. Nu se moare fara peridurala!!!
3. E mai usor sa nasti si mult mai greu sa cresti un copil :))))))
Comentarii