-
Am fost invitata la un alt curs prenatal organizat de un alt spital privat din Oradea si care are sectie de maternitate, am fost super incantata deoarece imi place sa aflu lucruri noi, sa ni se prezinte si noile proceduri cat si noile gadgeturi de catre colaboratori pe partea de carucioare, scoici si scaune de masina, patuturi si alte produse pt bebei.
Cu putin timp inainte sa ma pregatesc de curs, imi dau seama ca nu am cu cine sa las fetita, sotul are un alt program si e mai important decat cursul meu, bunicii sunt plecati din localitate si se intorc tarziu incat nu ajung la timp la curs, astfel ca nu imi ramane decat sa duc fetita cu mine.
Zis si facut, ne pregatim amandoua, ea super incantata ca iesim in oras.
Ajungem la curs printre primele persoane, ocupam loc, ne uitam in goodie bag ca sa mai treaca timpul si in cele din urma incepe cursul.
A avut rabdare de invidiat, a stat cuminte, s-a jucat la mine in brate, a mai cerut desene pe telefon, dar a rezistat mai bine decat mine, eu ma foiam deja pe scaun, nu rezist sa stau mult in asezat, parca nici bebele nu are atata rabdare, mereu se misca si da din picioruse parca mi-ar transmite hai mami sa ne plimbam putin.
Totusi la una dintre pauze am hotarat sa pornim spre casa, se facea tarziu si inca nu dadea semne sa se incheie cursul, mai aveau de vorbit 2 neonatologi si cred ca ar mai fi durat cam o ora, iar pentru noi devenea tarziu.
Stand la curs, mi-au venit ganduri ca de ce nu am participat si la prima sarcina la tot felul de intalniri cu gravidute, dar ulterior mi-am adus aminte ca era final de pandemie si inclusiv scoala mamei organizata de maternitatea din Oradea s-a tinut online.
Comentarii