ANUNÈš IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Incarcat in Personal - # #copilarie #1 iunie #nostalgie #Ziua copilului
1.940 vizualizariM-am trezit dimineata cu un dor nebun de copilarie...poate din cauza ca astazi este ziua copiilor, poate pentru ca este prima zi de vara... sau poate pentru ca ziua de azi are o semnificatie speciala pentru mine, pe care am vrut sa i-o dau în perioada aceasta... Cine stie...
M-am trezit mai devreme decât de obicei, dupa ce aseara, dupa mult timp, am adormit de-a binelea lânga minunea mica si nu m-am mai trezit pâna dimineata...Am deschis larg fereastra de la bucatarie si am ascultat freamatul verii, triluri de pasarele vioaie amestecate bizar cu zgomot de tramvai urcând Copoul în fosnet vag de frunze verzi strapunse de raze ghiduse. Mi-am baut cafeaua cu gândul hai hui... si m-am tot gândit cum sa-mi bucur minunile astazi, de ziua lor. Mi-am amintit, ca prin vis de propria copilarie, de începuturile de vara de odinioara...cu miros de cirese coapte si dor de casa bunicilor, cu nerabdarea venirii vacantei, cu vise împachetate în praf de stele care pe atunci îmi umpleau mintea si dadeau aripi sufletului... Am închis ochii si m-am visat pentru câteva secunde copil...apoi imaginea s-a risipit brusc în neant, ca si cum nici n-ar fi fost vreodata...Am oftat adânc, apoi cu un gest reflex m-am îndreptat câtre camerele minunilor sa le dau trezirea de dimineata. M-am oprit în pragul fiecareia dintre ele si le-am privit pe rând...minunea mica, cufundata în somn cu parfum înca de bebelus, tinându-si mânutele strânse sub barbie, ca într-o rugaciune inocenta...Minunea mare, cu bucle împrastiate haotic pe perna si gene ireal de frumoase ce-i împodobesc chipul senin de adolescent înca copil... Ce frumosi sunt amândoi... si ce sentiment unic am atunci când le sarut fruntile senine, neîmpovarate de griji...Ce n-as da sa mai am somnul acesta lin al lor... Unde esti copilarie...??? Întrebarea mi-a ramas suspendata în suflet, întrerupta brusc de strigatul ghidus al minunii mici... ”Mami, stii, azi e ziua copiilor, a tuturor copiilor... si eu sunt copil!!!” Apoi a izbucnit în râs vioi, cautându-si costumul de Spiderman pentru carnavalul de la gradi... De dincolo, vocea minunii mari echilibreaza entuziasmul matinal... ”Mami, nu vreau la scoala azi!!!” Izbucnesc pe neasteptate în râs, îi sarut pe amândoi asa cum de mult timp nu am mai facut-o si-mi spun în gând raspunsul la întrebare, multumind vietii pentru tot ceea ce am... Copilaria e aici, cu mine, în fiecare zi, prin ei... si e atât de frumos ca tu, om mare, sa reînveti în fiecare zi sa fii copil...
Comentarii