ANUNÈš IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Incarcat in Recreation - #copilarie #imaginatie #creativitate #inocenta #plimbare in parc
3.052 vizualizariDin ciclul “imaginatia copiilor este debordanta”, am trait alaltaieri o simpatica scena învaluita în inocenta duiaosa a copilariei, pe care o adaug involuntar la albumul cu amintiri gingase ce-mi vor alina, poate, cândva, alte vârste...
Afara era urât tare, dupa o dimineata ploioasa. Nu suficient de urât însa pentru Tudor, care nu s-a lasat convins sa petrecem timpul în casa. Am cedat mai greu dorintei lui raspicate de a merge în parc. Si nu pentru ca era chiar frig, ci pentru ca eram cnvinsa ca din parc va vrea sa se întoarca înapoi în casa când avea sa vada ca nu sunt si alti copii. Am negociat noi cumva, apoi ne-am îndreptat spre parc, cu tot cu bicicleta si însotiti de Thor, care-i tinea partea lui Tudor, evident. În parc – pustiu. Pâna si rulota cu pocorn si vata de zahar plecase din locu-i bine stiut. Totusi nu-i chip sa ne întoarcem, în ciuda vântului si a norilor. Tudor se foieste, pune întrebari, scânceste la orice încercare a mea de a-i explica faptul ca atunci când afara e urât copiii stau în casa si se joaca. Iar întrebarea invariabila este... ”Dar de ceeeee?” Încerc sa inventez infinite raspunsuri si sa-l provoc, la rândul meu. La un moment dat se opreste însa si se apleaca brusc. Ridica de jos o castana sua mai degraba un pui de castana. ”Mami, ce e asta???” ”Dar tu ce crezi ca este??” îl întreb, amuzata. O întoarec pe toate partile, o studiaza, o pipaie, o miroase si apoi o tine tacticos de codita si începe sa sufle cu putere în ea. O priveste apoi usor dezamagit. ”De ce nu zboara??? Cine???” îl întreb nedumerita, apoi, deodata realizez logica întrebarii si îmi dau seama ca are dreptate... ca seamana foarte bine cu un puf de papadie si ca eu, în maturitatea mea plicticoasa, nu as fi vazut probabil niciodata o astfel de asemanare.
Zâmbesc. Între timp Tudor gaseste castanei papadie o întrebuintare cum nu se poate mai buna – îsi împodobeste cu ea bicicleta. Ne întoarcem încet spre casa, el cu satisfactia ca a descoperit ceva nou în parc, eu cu bucuria ca descopar înca o data ce minunata e copilaria traita prin ochii propriului copil.
Comentarii