Retete pentru tine

Ce tulbura noptile bebelusului?

  • Trimis de redactor
  • 24 noiembrie 2014, 11:52:02 EET
  • 1.387 vizualizari
Trimite Denunta

Expresia "a dormi ca un prunc" se numără printre cele mai cinice mituri pe care le-am auzit vreodată. Poţi, eventual, să dormi ca o pisică încolăcită lîngă sobă. Sau ca un adolescent după o noapte în club. Asta da, aş putea să înţeleg. Dar ca un prunc?! Oricine-ar fi inventat fraza asta mai mult ca sigur că nu e părinte.

A dormi "ca un prunc" se numără printre cele mai cinice mituri

Expresia "a dormi ca un prunc" se numără printre cele mai cinice mituri pe care le-am auzit vreodată. Poţi, eventual, să dormi ca o pisică încolăcită lîngă sobă. Sau ca un adolescent după o noapte în club. Asta da, aş putea să înţeleg. Dar ca un prunc?! Oricine-ar fi inventat fraza asta mai mult ca sigur că nu e părinte.

Pruncul cu pricina se naşte fără un sistem care să-l avertizeze că există noapte şi zi. Că una e pentru somn, iar alta e pentru stare de veghe. Şi-atunci puiul face şi el ce făcea şi în burta mamei: se trezeşte când nu-i somn şi se culcă atunci când îi este. De exemplu, doarme dus atunci când vin toţi prietenii familiei în vizită, iar mama n-are cum să demonstreze că într-adevăr, cel mic îi moşteneşte culoarea ochilor. Şi se trezeşte de îndată ce se închide uşa după musafiri, iar mama pică de epuizare.

Se trezeşte noaptea de "n" ori, mirat că lumea vorbeşte în şoaptă şi că oamenii ăştia doi de-şi zic "mama" şi "tata", cu nişte inexplicabile dungi negre sub ochi, nu vor să mai facă măcănitul ăla caraghios care de obicei mă face să râd, şi nici nu mă îmbracă să mă scoată la plimbare. Ia să plâng eu niţel.

Unul câte unul...sosesc dintisorii

Tocmai când începe piciul să priceapă cum devine cazul cu ziua şi noaptea iar dungile negre dădeau semne de atenuare, sosesc dinţişorii. Unul câte unul. Metodic. Crud şi lent. E o durere de care, din fericire, niciun adult nu-şi mai aduce aminte, deşi am trecut cu toţii prin asta. Dar, din nefericire, e o durere pe care părinţii ar prefera să o simtă acum, ei, în locul odorului. Şi revin nopţile nedormite, cu plânsete deznădăjnuite (şi copilul, şi mama), cu ţinut în braţe până la epuizare, cu inele de dentiţie absolut inutile, pentru că bebeluşul preferă să roadă tăblia patului, cu unguente aplicate pe gingii mai mult ca placebo, să ştie părinţii că fac tot ce pot.

Nopţi lungi, de nesomn, urmate de dimineţi în care mergi la serviciu într-o stare de semi-somnambulism. Când nimeni nu te poate înţelege în afară de Mihai, colegul de la resurse umane, al cărui fiu e din acelaşi leat cu fiu-tău. Cu el ai deja un cod secret; nu vă salutaţi cu "bună ziua", ci cu: "Incisivul superior?" "Canin dreapta sus!"

Rutina nu există

După episodul "dinţi", începe să nu te mai surprindă nimic. Te-ai resemnat că o bună bucată din viaţă nu vei dormi nopţile. Ai încetat să îţi imaginezi și să încerci să impui rutina. Rutina nu există. Există un copil cu o personalitate unică, pe care îl adori dealtfel, şi pe care-l doare-n cot că citeste mai departe aici.

Mai merita citit si:

 Comunitatea parintilor, grupuri de suport si informatii utile:

Clinica Virtuala DC
Consultanta medicala online