Dragi mamici,
Am nascut. Am o fetita minunata si sanatoasa. Totul a fost mai dificil decat ma asteptam. Am ales nasterea prin cezariana din cauza problemelor legate de scolioza lombara. Am mers pe 1 noiembrie dimineata la spital, iar la 12:50 s-a nascut minunea mea. A fost complicata operatia, nu puteau sa imi faca anestezia din cauza scoliozei si am inceput sa simt durere in timpul operatiei si m-au adormit complet. Sotul meu a participat la nastere, a fost langa mine tot timpul. Mi se pare asa de frumos cand tatalui i se ofera acesta oportunitate. A fost curajos sotul meu. E extrem de dereroasa operatia, nu pot sta dreapta si iau calmante pana ma mai lasa durerea. Am inceput sa am colostru si folosesc pompa de san. Ma doare absolut tot si nu am putere deloc. Am auzit atatea povesti pozitive despre cezariana, dar la mine nu e cazul. Toata lumea s-a comportat frumos cu mine, m-a asistat cu ce am nevoie, corpul meu e problema, nu fac fata durerii.
Am ajuns acada, nu prea ma pot ocupa de fetita, mama se ocupa de ea, eu stau lesinata in pat. E cel mai dificil lucru pe care l-am facut. Mi se pare un miracol ca au scos un copil din burta mea, deci noi femeile suntem minuni pe pamant ca reusim sa dam viata. Sunt foarte mandra de mine ca am facut asta si o sa imi acord timpul necesar pentru a ma vindeca si pentru a ma bucura de noul meu statut de mamica. E o adevarata binecuvantare.
Sanatate multa!
Comentarii