ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
...ne-am trezit bineinteles cu noaptea in cap si cu multe emotii.Operatie e la ora 8.30,trebuie sa fim cu o ora inainte la spital.Am ajuns, am facut actele pentru internare, m-am schimbat in haine de spital si m-a luat in primire o asistenta care m-a dus mai intai in camera de monitorizare, unde mi-au spus ca as avea un inceput de contractii , apoi intr-o camera ''de asteptare'' pana e gata sala de operatie.In camare aceea a venit anestezista care mi-a pus o serie de intrebari ( medicamente luate in sarcina, greutate, inaltime, boli suferite, alergii...etc), apoi a venit o alta asitenta care mi-a pus 2 branule....si am mai asteptat cateva minute....a venit o asitenta care mai mult pe fuga m-a luat si hai in sala de operatie....sus pe masa...(daca vroiam sa spun o rugaciune nu as fi avut timp)...anestezia va fi totala asa ca nu voi stii nimic din ce se intampla....dintr-o data ma vad si adormita.....cand......deschid ochii, nu vedeam prea bine si nu prea realizam ce se petrece, am inceput instantaneu sa plang, ma durea foarte tare , doctora incerca sa ma linisteasca, ca totul a fost ok, bebe e bine.M-au dus pentru cateva minute inapoi in camera unde mai statusem, apoi direct in salon ( rezerva).Imediat ce m-au adus in salon a intrat si sotul emotionat nevoie mare, mama, tata, soacra...( pe rand ca nu aveau voie toti odata).Durerile erau crunte, la operatie contractiile incep dupa, cand uterul incepe sa se contracte pentru a reveni la forma initiala.Operatia a durat de la 8.45 dim pana la ora 11, timp in care pe bebe l-au scos la 9.15 si la 11 eram in salon.Atunci a venit si neonatologul care m-a anuntat ( restul stiau deja) ca nu pot sa il vad deocamdata pe bebe pentru ca a suferit o axfisie in timpul operatie, posibil de la anestezie si ca este bine acum, au trebuit sa il resusciteze si il vor tine cateva zile sub observatie.Dupa ce ca eram zapacita , nu stiam de mine, nu stiam daca sa plang, daca sa ma vait.......Durerile cand ma lasau ,cand ma luau...cu toate calmantele facute....a fost o zi crunta....A ramas cu mine mama si peste noapte, nu as fi putut sa ma descurc singura.Nu am dormit deloc nici toata ziua nici peste noapte....oricum venea asistente odata la 30 min - 1 ora, ba sa imi mai faca calmantele , ba sa imi schimbe absorbantele acelea....si mai erau si durerile...Familia au fost toti si l-au vazut pe bebe , mi-au facut poze ca sa il vad si eu...era un frumos, parea urias in poze , s-a nascut la 38 de saptamani si 2.980 kg.Aveam parca un gol , asa simteam.....ma uitam la poze, nu puteam nici sa plang....erau prea multe sentimente, prea multe incercari asa deodata si nu prea stiam cum sa reactionez...
Comentarii