Despre nasterea ta (la 41 sapt) si primele zile de viata

Nora draga, de mult nu am intrat aici ca sa scriu pentru ca am venit acasa de la spital cu tine si a inceput distractia! La spital parca totul era bine, acasa - lapte putin, nu stiam ce sa facem cu tine, mult stres post-nastere, presupun, aproape de isterie ca nu am lapte - eu, care mi-am doarit fff mult sa alaptez. In momentul de fata stam ceva mai bine, a venit acasa si un consultant in alaptare si sper ca de acum incolo o sa fie mai bine, Pana atunci iti dam si tatica si lapte-praf, nu avem ce face.

Acum despre nastere: dimineata la toaleta am observat usoare firicele de sange. Am facut un dus, m-am pregatit de spital dar nu stiam dc e cazul sa ma duc sau nu. Burta ma durea usor si cam atat. O prietena m-a sfatuit sa merg totusi la spital ca nus e stie niciodata. Acolo am avut noroc - am prins o cunostinta de agrda si ne-au internat desi dilatare era f mica - cam de 2-3 maxim. Si cu dilatarea asta am stat toata ziua, nu avansa deloc. Si dupa numeroase monitorizari emdicul meu credea ca porneste caruselul dar nimic... La noapte parca parca lucrurile au avansat, da rnu suficient d emult pentr epidurala. Pe la 4 dimineata in sfarsit am ajuns pe la 4 cm si mi-au facut epidurala - ce bine a fost apoi. Dar dilatarea si contractiile iar au inceput sa faca feste - s-au rarit f mult si nu au avansat. SI uite asa am stat pana dimineata, ora 8. Intre timp (ca ma aflat in bloc operator pt nasteri) alte femei veneau, urlau de numai si eu tot stateam acolo. Nu am dormit o zi si o noapte, numai tipete cu scrute reprize de linsite. Cand a venit d-na doctor a noastra la 8,mi-a pus perfuzie pentru contractii si dilatare si totul a mers repede. La un moent dat ma simteam atat de lesinata si fara vlaga de imi era teama sa ma gandeac cum voioutea impinge, de unde o sa am forta? Stateam pe mingea aia medicinala gata sa lesin... Tot nu pricepeam ce inseamna sa simt dureri jos, spre fund... La un moment dat capul era pozitionat cum trebuie si m-au poftit pe masa. Era f greu sa imping, si durere, si sa imping... MA si apasau pe burta de sus in jos ca sa ma ajute... La un moment dat m-am gandit: asta inseamna ca in curand ar trebuit sa iesi... Nu mai e mult. Si la un moment dat am simtit o ciupitura: d[na doctor m-a taiat putin pentru ca tu tineai caputul transversal si diametru necesar ca sa iesi era mai mare. Apoi ai aparut tu. Nu mi-a venit sa cred ca gata, s-au terminat chinurile. Deci, practic te-am nascut absolut antural pentru ca efectul epiduralei de la 4 la 8 dim s-a dus si d-na doctor nu a fost de ecord sa mai facem o doza ca sa simt cand trebuie sa imping. Dar nu a fost chiar asa de groaznic, credeam ca va fi mai greu. Mai dureros era parca cusutul decat ansterea... Dar acolo deja am mai primit anestezie asa ca a fost dureros dar mai suportabil. Dupa amiaza neau mutat in salon si te-au adus si pe tine - asta insemna ca totul e bine si esti sanatoasa, altfel te-ar fi adus a 2 zi. Si ai stat in salon cu mine 2 zile dupa care ne-au externa t- iarasi ff rapid, ca era o mare explozie de nasteri si gravidutele tot veneau dar locuri erau putine. Ai avut icter fiziologic care nu a avansat asa ca am plecat mai repeed acasa decat celalte mamici la procesul de nastere a carora am asistat stand in blocul operator. Acum, sper sa ne punem pe picioare cu alaptatul si as fi pe deplin fericita : sarcina frumoasa, fara nepl;aceri, nasterea naturala si copilasul alaptat la san! Doamne, ajuta-ma sa reusesc si asta!! Pari un copil linistit si bun (numai sa fii satula), nici la luatul de sange din degetel si vaccin nu ai plan, erai tare cuminte. Bravo, Tzuca mica!!

De 2 zile deja am iesit afara, iar peste alte 2 zile deja facem 2 saptamani! Te-ai anscut la 41 saptamani, ora 9.57 dimineata, pe 4 iunie, cu 3.100 gr si 53 cm! Nu te-ai facut f mare asa cum te-am rugat :) Si esti fff draguta :) Mai ales ca adormi dupa mancarica - incepi sa zambasti f multumitor :) Ne este tare drag de tine. Taticul tau se ocupa ff mult de tine, face treburi prin casa ca sa ma ajute sa ma odihnbescm sa am hrana variata si hranitoate (ca si bunica, de altfe care ne face multe bunatati). Si cel mai important - sta cu placere cu tine, in primele zile parca mai mult decat mie care eram pur si simplu epuizazat dupa zile endormite de la spital cand nici nu reuseam sa mananc sau cu greu ajungeam la baie - ca nu puteam sa te las singurica pe pat, tu imi solicitai toata atentia.

Cam atat pe scurt despre nasterea ta si primele zile de viata. Sper sa revin cu vesti bune ca am mai mult lapte si reusesc sa te hranesc fara Formula.