-
Am întrat în travaliu...acesta este titlul de astăzi.
O experienta de neuitat. Fiind la primul copil , totuși am rămas stăpâna pe situație.
Au început contracțiile sa ma ia la 6 dimineața când soțul dormea. L am lăsat sa doarmă. Intrând la baie am observat ca ceva este în neregula. Începusem sa urinez fără sa pot sa ma abțin. La puținele cunoștințe ale mele referitoare la nastere, mi am dat seama ca încep sa pierd lichid amniotic și l am trezit pe sot sa mergem la spital. Acestuia nu ii venea sa creadă, spunând sa ma așez confortabil în pat, sa fiu liniștită. Făcând cum mi a spus el, gandindu ma ca poate am dreptate, am observat ca din nou îmi curge lichidul acela. Atunci am luat telefonul, bagajul făcut anterior și am mers la spital. La ora aceea nu era nimeni la camera de garda, medicul nu mi a răspuns. Tot sigura pe mine , intrând la camera de garda le am spus ca am contracții și o sa nasc. Doamnele de acolo s au mobilizat foarte bine și mi au anunțat medicul sa vina ca o sa nasc. Aveam 37 de saptamani și 2 zile. Reușisem sa țin sarcina încă 5 săptămâni fata de spusele medicului, dar totul a pornit, deoarece cu o zi în urma am spalat rufele pt copil, le am aranjat, gata de folosire și am depus foarte mult efort, ceea ce în ultimul timp nu am ma facut. Acest lucru mi a produs nașterea copilului meu la 37 de săptămâni.
Comentarii