-
La prima sarcina nu stiu cum, dar si eu si sotul stiam ca o sa avem fetita. Numele il aveam pregatit inca de dinainte sa ne decidem ca suntem pregatiti sa avem un copil. La al doilea copil, care ne-a luat prin surprindere, povestea e alta. Ne gandim ca poate este mai usor daca este tot fata, pentru ca avem lucrurile pastrate de la primul copil si n plus o lista enorma de nume frumoase de fata, pastrata si ea inca de la prima sarcina. Problema e ca lucrurile s-au schimbat, desi ne placeau toate numele in trecut, acum cand trebuie sa ne decidem la unul din ele, parca nu ne mai da nimic pe spate. Asadar am sters lista si am pornit cautarile dupa un alt nume. Un nume care sa-l simtim potrivit din prima, sa fie mau rar intalnit si daca se poate si biblic. Multe cerinte. Dupa multe cautari, intr-o zi, vorbesc cu o cunostinta care abia ce aflase despre sarcina si m-a dat pe spate emotia pe care mi-a transmis-o la aflarea vestii, nefiind neaparat apropiate, incat mi-a ramas numele ei in cap toata noaptea fara sa imi dau seama. In urmatoarea dimineata, deschide sotul iar subiectul cu numele bebelusului si primul lucru care imi vine in cap este numele persoanei menționate anterior. Acesta spre surprinderea mea, a fost atat de entuziasmat de nume si a zis ca este cel mai potrivit ca simte asta. Eu simteam asta cu o zi inainte, poate fara sa realizez. Ilinca este numele. Coincidenta sau nu, sărbătorit azi, de Sf Ilie, cand scriu acest mesaj!
Comentarii