4 raspunsuri la acest subiect

[rucsi]

Ma numesc Rucsandra. Sunt noua aici dar va urmaresc de ceva timp cu mult interes.Am un baietel de 7 ani ( nu este infiat ) iar acum 1 an si jumatate am mai nascut un baietel care a murit la 11 zile. De curand am aflat ca nu mai pot avea copii. Sotul meu si cu mine ne dorim foarte tare inca un copil si ne gandeam sa dopotam unul.Problema care ne-o punem este daca este bine sa adoptam avand propriul nostru copil . Avem aceasta dilema, nu pentru ca nu am fi capabili sa-l iubim, ci pentru ca nu stim cum va reactiona mai tarziu baietelul nostru si mai ales cel pe care am vrea sa-l infiem.
Voi ce parere aveti ? La ce ar trebui sa ne gandim cand vrem sa infiem un copil ? Ce ar trebui sa gandim ca sa fim siguri ca asta ne dorim, ca nu facem o gresala ? Ati mai auzit de cazuri cand cupluri care au propriul copil, vor , sau au infiat un copil ?
Va multumesc mult si astept cu nerabdare raspunsurile voaste. Poate ca soarta unui copil depinde si de raspunsurile vostre.

[m34]

Buna Rucsandra,
O familie prietena are un copil si se gandeste sa mai adopte inca un copilas, inca nu s-au hotarat.
Cred ca depinde foarte mult de educatia primita, de atmosfera din familie ca cei doi copii sa se inteleaga si sa se simta bine impreuna. Daca voi veti reusi sa nu faceti diferenta intre ei si porniti la drum cu acest gand, este minunat.
Trebuie sa te astepti sa intampinati si dificultati, unele din partea societatii, pentru ca nu toti oamenii sunt intelegatori si inimosi, dar veti trece sigur cu bine peste toate problemele.
Liliana cred ca ar putea sa iti spuna mai multe, pentru ca ea are doi copilasi, ambii infiati, pe care ii iubeste enorm si ei se simt excelent. Si nu este singura...
Numai bine

Mihai

[aissa]

Daca vreti sau nu sa adoptati numai voi stiti!

Eu am adoptat (ma rog, urmeaza sa), dar daca as ramane insarcinata nu s-ar schimba nimic. As avea 2 copii si basta! Daca ai inima deschisa cat sa iubesti un copil, nu va conta ca unul e al tau si unul adoptat! Totul e sa fiti siguri ca asta vreti.

---

Cristina si Alexandra(30.09.2004)

[ponicid]

Rucsi, din proprie experienta pot sa-ti spun ca, puteti sa spuneti ca sunteti hotarati si pregatiti sa adoptati un copil atunci cand nu veti mai simti nevoia sa intrebati pe nimeni daca faceti bine sau rau.
Am trecut prin aceleasi etape ca si tine numai ca noi nu aveam copilas acasa. Au fost vreo doi ani cand am incercat sa vedem cum se descurca si alte familii care au adoptat, cam ce zic prietenii, colegii s.a.m.d. Intr-un final nu a mai contat ce zice nimeni. Eram atat de hotarati si de siguri de ceea ce faceam incat atunci cand am adus-o pe Ana-Maria acasa au ramas trazniti cu totii iar faptul ca ne-au vazut pe noi ca suntem atat de siguri de noi au schimbat atitudinea tuturor fata de aceasta adoptie.
In concluzie, eu zic ca voi ca familie sunteti deocamdata in perioada de tatonari iar atunci cand va veti simti cu totii pregatiti o veti si face cu siguranta fara nici o urma de indoiala.

Daniela, mamica de Ana-Maria