100 raspunsuri la acest subiect

[tnicoleta]

Acum 3 ani a murit conatul meu, nasul ficeei mele, dar copilul l-am lasat la soacramea.
I-am spus mai tarziu ce s-a intamplat dar, fiind mica, nu a afectat-o.

Eu am fost la prima imormantare pe 9-10 ani la bunica. Nu am inteles de ce nu pot sa plang. Bine nu eram nici foate apropiata de ea, o vedeam ocazional. Apoi la 12 ani a murit mama. Ani de zile am efuzat sa cred ca intr-adevar a murit, desi am participat la mormantare.
La o distanta de doar 3 luni a murit verisorul de doar 10 ani, si dupa alte 3 luni cea de a doua bunica. Dupa asta m-am imunizat.

Nicoleta 19+

[Raza de soare]

Nu inteleg de ce a fost sters linkul de mai sus, ca doar nu-i faceam reclama.

Este un articol interesant pe ..."cum-iti-ajuti-copilul-sa-treaca-peste-moartea-cuiva-drag". Cautati pe Google!

De la moderator: te rog sa alegi alta metoda pentru sustinerea ideilor; poti copia si reda articolul fara probleme, fara citarea sursei; multumesc.

Uneori am impresia ca daca animalele ar putea vorbi, noua ne-ar fi rusine sa mai deschidem gura.

[Selene_Bunny]

Citat:

citat din mesajul lui ina.click Inmormantarea romaneasca e greu de digerat de un copil. Daca e cineva apropiat, poate mai bine ai zice pas. Sa-ti vezi mama / bunica dezbracata, scaldata, impinsa in haine rigide, tronand pe o masa zile intregi, etc,apoi tot tambalaul cu coliva, pomul, bomboanele, tiganii, coliva, groparul, popa, spaga, bocitul ritualic sau sincer etc, totul e dureros si grotesc. Uneori ma gandesc ca toata mahalageala asta e o insiruire de obiceiuri atavice menite saq bulverseze si sa abata atentia de la durerea reala. Pana te dezmeticesti, pana imparti prosoapele, pana numeri banii, pana te targuiesti cu popa ca la usa cortului , gata, nu mai e mama / tata etc. Ma rog. Parerea mea.

ina, eu nu stiu de pom, tigani, bocitoare... Nu am asistat niciodata la vreun spalat al mortului...



In Braila e obiceiul de se plimba cu masina mortuara in care e sicriul fara capac (cu persoana decedata in el), cu poza pe geamul masinii si cu alaiul prin oras, in drum spre cimitir. F. nasol mi se pare.











Din putin se face mult - ajutor umanitar!



Lucrusoare de vanzare...





In atentia celor carora le face placere sa depaseasca limitele celor scrise de mine: in cazul in care considerati ca aveti dovezi de necontestat cum ca am facut 99 de oua, pe care le ascund in camara, cu intentia de a le vinde la suprapret, va invit sa deschideti un subiect special pe aceasta tema. Multumesc pentru intelegere.

[AnaisG]

Citat:

citat din mesajul lui Selene_Bunny Citat: citat din mesajul lui ina.clickInmormantarea romaneasca e greu de digerat de un copil. Daca e cineva apropiat, poate mai bine ai zice pas. Sa-ti vezi mama / bunica dezbracata, scaldata, impinsa in haine rigide, tronand pe o masa zile intregi, etc,apoi tot tambalaul cu coliva, pomul, bomboanele, tiganii, coliva, groparul, popa, spaga, bocitul ritualic sau sincer etc, totul e dureros si grotesc. Uneori ma gandesc ca toata mahalageala asta e o insiruire de obiceiuri atavice menite saq bulverseze si sa abata atentia de la durerea reala. Pana te dezmeticesti, pana imparti prosoapele, pana numeri banii, pana te targuiesti cu popa ca la usa cortului , gata, nu mai e mama / tata etc. Ma rog. Parerea mea. ina, eu nu stiu de pom, tigani, bocitoare... Nu am asistat niciodata la vreun spalat al mortului...In Braila e obiceiul de se plimba cu masina mortuara in care e sicriul fara capac (cu persoana decedata in el), cu poza pe geamul masinii si cu alaiul prin oras, in drum spre cimitir. F. nasol mi se pare.Din putin se face mult - ajutor umanitar!Lucrusoare de vanzare...In atentia celor carora le face placere sa depaseasca limitele celor scrise de mine: in cazul in care considerati ca aveti dovezi de necontestat cum ca am facut 99 de oua, pe care le ascund in camara, cu intentia de a le vinde la suprapret, va invit sa deschideti un subiect special pe aceasta tema. Multumesc pentru intelegere.

Dupa tine toate relele pamantului s-au adunat la Braila??? In primul rand, treaba cu transportarea persoanei decedate nu este o traditie, ci o alegere! Nu toti brailenii procedeaza asa. Si, in al doilea rand, deja dai impresia ca esti masochista ramanand intr-un oras in care totul iti pute (doar in Braila sunt transportati decedatii asa cum ai scris, doar acolo e cald, doar acolo sunt caini vagabonzi si cate si mai cate....) De ce nu vrei tu sa te muti si sa lasi orasul si brailenii in durerea lor nu pot sa inteleg...

[Selene_Bunny]

Nu am criteriu de comparatie asemanator. Doar diferit, cam prea diferit. Nu am locuit in "n" alte orase, ca sa pot face "n" comparatii.



Centrul Brailei arata minunat acum. Poti sa vii sa vezi, daca ai chef. La Grecu' se face o pizza foarte buna. Functionarele de la Posta de care apartin sunt mereu amabile. La Ra-Ay exista un loc de joaca foarte frumos. Medicul nostru veterinar este un om de nota 10. Functionarele de la o anumita filiala a unei anumite banci o trateaza pe fetita mea cu bomboane.



Nu stiam ca este o alegere, credeam ca asa se desfasoara inmormantarile acolo. Pentru partea decedata a familiei mele s-a procedat altfel. Imi pare rau ca la Braila nu exista Luminatie.



Tu ma urmaresti?







Din putin se face mult - ajutor umanitar!



Lucrusoare de vanzare...





In atentia celor carora le face placere sa depaseasca limitele celor scrise de mine: in cazul in care considerati ca aveti dovezi de necontestat cum ca am facut 99 de oua, pe care le ascund in camara, cu intentia de a le vinde la suprapret, va invit sa deschideti un subiect special pe aceasta tema. Multumesc pentru intelegere.

[AnaisG]

,

[Rufus]

Iar eu nu pot sa nu observ faptul ca se naste o disputa fara legatura cu subiectul initial. In plus, incep atacurile la persoana.

Sper sa puteti continua fara ele, ok?



Rufus, Tora si iadele



"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[AnaisG]

,

[Mirrin]

Citat:

citat din mesajul lui szivarvany Noi cat eram copii, la tara, mergeam pt ca primeam painica cu banut. Eram ca un alai, ca asa era la tara, participam la fiecare inmormantare. Pe fie`mea nu as duce-o. _______________________________________________ Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici, inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana, botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.

Doamne ce mi-am adus aminte...stateau bunicii langa biserica, nu era inmormantare sau nunta pe care sa o scapam, la un moment dat devenisem chiar pragmatici, intrebam de situatia materiala a decedatului, ca sa stim ce banuti primim...bineinteles ca mergeam in urma alaiului pana la cimitir. De cimitir nu mai zic, ca era un fel de livada cu pomi batrani si mari, unde ne aventuram foarte curajosi.

Si acuma sunt reprezentantul familiei pe la pomeni :D, mai ales la tara, imi place sa stau cu toti batranii la masa sa mai aud una alta... mai aud de un obicei, mai discutam despre decedat.

Ca si copil am participat la doua inmormantari a unor persoane dragi, la prima aveam 7-8 ani si nu mi-au ramas in minte decat bocetele ( in Oltenia se jeleste la propriu la inmormantari), si la a doua aveam 12 ani. Cea de a doua m-a marcat pe o perioada, nu inmormantarea in sine ci disparitia persoanei dragi, am avut norocul ca am putut sa-mi iau adio . Apoi totul a trecut, durerea a disparut treptat si a lasat loc amintirilor frumoase.

La ambele inmormantari am avut un rol, a trebuit sa fac niste obiceiuri, fiind persoane apropiate mi s-au incredintat mie aceste roluri pe care le-am considerat foarte importante si care m-au onorat ( obiceiuri cum ar fi "caratul apei", sa pun doliul la oameni, sa pregatesc batistele si prosoapele), deci am avut un rol activ.

Fata mea, la un moment dat mi-a spus ca vrea sa mearga la inmormantare, ba chiar facuse planul calculand dupa varsta, care inmormantare ar fi prima la care asista. I-am raspuns la toate intrebarile si s-a linistit. As lua-o la inmormantare daca ar vrea, si i-as prezenta fenomenul ca pe ceva firesc.

Avand in vedere ca am crescut intr-o atmosfera in care aceste lucruri erau considerate firesti, inmormantarile la care am participat, nu au fost prea mult pentru mine, ba din contra, cred ca nu puteam sa lipsesc, cred ca daca nu petrecem acele rude la mormant, ar fi avut un impact negativ.

[Selene_Bunny]

[quote]citat din mesajul lui AnaisG



Atentie: urmeaza avertismente.