21 raspunsuri la acest subiect

[Tethys]

Ce v-a adus Iepurasul Pascal ? Dar copilasilor ce le-a adus? Eu... va aduc... o povestioara :



<<Gradina Iepurelui de Paste

~ povestioara ~



Iepurele de Paste traia linistit impreuna cu sotia lui si cei trei iepurasi mici ai lor intr-o cabana frumoasa de lemn din Alpii Germaniei. Vara, toata familia iesea in gradina si ingrijea morcovii si varza. Iarna se adunau in jurul focului si Iepurele de Paste spunea povesti din lumea-ntreaga micilor iepurasi. Sotia lui, mama iepurasilor se uita cu duiosie la ei si, din cand in cand, mai facea cate-o observatie. Intr-o zi de primavara, Iepurasul cel Mic il intreba pe tatal sau:

- Tata, de ce trebuie sa crestem zarzavaturi in fiecare an? Nu putem sa le cumparam si noi de la piata ca Bursucul?

Atunci Iepurele de Paste il lua in brate, iar ceilalti doi iepurasi, vazand ca e rost de poveste, se ingramadira si ei in jurul lui.

- Da, tata, dar noi de ce nu putem face ca Bursucul?

Iepurele de Paste, tata rabdator, isi trase aer in piept si spuse:

- Dragii mei copii, fiti cu mare bagare de seama la ceea ce va spun acuma. Zarzavaturile ce le crestem noi aici in gradina sunt zarzavaturi speciale. Nu sunt ca cele de la piata. Samanta acestor zarzavaturi a fost transmita din generatie in generatie in familia noastra inca din vremuri stravechi. Parintii mei mi-au dat-o mie, iar ei au primit-o de la parintii lor si asa mai departe, de mai bine de cinci sute de ani incoace. Eu va voi da-o voua. Este o samanta magica.

Iepurasii se uitara uni la altii si impreuna la tatal lor:

- Magica?, rostira intr-un glas plini de uimire.

- Adica, asa ca in povesti?, intreba Iepurasul Mijlociu.

- Da, dragii tatalui, asa ca in povesti!

- Dar ce face samanta asta? Ca mie, zarzavaturile ce cresc din ea mi se par la fel cu cele de la piata, spuse Iepurasul cel Mare cu scepticism.

- Ei, nu e chiar asa! Peste doua zile este Pastele. Stiti cu totii asta, da?

Iepurasii incuvintara din cap.

- Ei bine, in seara de dinaintea zilei de Paste, zarzavaturile din gradina noastra, si numai din a noastra, se vor transforma in daruri scumpe.

- Oooo... facura iepurasii de uimire. Dar ce fel de daruri, tata? Jucarii si placintele asa cum primim noi?

- Nu, dragii mei! Dupa cum bine stiti, placintelele le fac mamicile iar jucariile taticii. Darurile despre care va vorbesc eu sunt mult mai de pret...

Iepurasii clipira mirati. Iepurele de Paste ii mangaie din privire pe toti trei si apoi continua:

- Sunt daruri de iubire, de prietenie, de milostenie, de intelegere, de vindecare, de incredere...

Iepurasii se uitau la tatal lor nestiind ce sa mai zica.

- Cand veti ajunge mari, gradina va fi a voastra. Va trebui sa o ingrijiti! Si sa nu uitati niciodata: varza trebuie udata zilnic si morcovii o data la doua zile!>> (sursa)

[Tethys]

<<De unde vine Iepurasul de Paste?



Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului este asteptata cu nerabdare de fiecare dintre noi. Insa, copiii sunt cei mai fericiti, pentru ca de Paste la ei vine Iepurasul care le aduce multe cadouri, in general haine, dulciuri sau jucarii.



Insa, multi dintre noi se intreaba de unde oare a aparut acest iepure in contextul sarbatoririi Pastelui?

Ei bine, Iepurasul de Paste, aducator de oua rosii, provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea.



Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500.



De altfel, germanii sunt primii care au inventat dulciurile in forma de iepurasi, la 1800, din aluat si zahar. In aceeasi perioada, in Franta si Germania au aparut si primele oua din ciocolata.



Originea traditiei Iepurasului de Paste se regaseste in sarbatorile pre-crestine ale fertilitatii dedicate zeitei Eostre, zeita Lunii in tarile din nordul Europei.



O veche legenda spune ca zeita Eostre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp, in zapada. Zeita a vrut sa o salveze de la moarte si a transformat-o intr-o iepuroaica ce si-a pastrat posibilitatea de a depune oua. In semn de multumire pentru binefacatoarea sa, iepuroaica obisnuia sa decoreze ouale facute si sa le daruiasca zeitei.



Asa a aparut aceasta traditie a iepurasului care aduce daruri copiilor in pragul primaverii. Si nu este deloc intamplatoare alegerea lui ca reprezentare. Cunoscut ca unul dintre cele mai prolifice animale, iepurele simbolizeaza in multe culturi viata noua care renaste primavara si bucuria de a avea multi urmasi, el neavand totusi legatura cu istoria biblica a mortii si Invierii lui Iisus.



Asocierea legendei pagane cu sarbatorile pascale a fost facuta de misionarii crestini ajunsi in mijlocul triburilor nordice, pentru a le converti la crestinism.



Pentru ca renuntarea la vechile lor sarbatori pagane nu era de conceput nici macar pentru noii crestini, pentru a nu provoca noi conflicte sangeroase misionarii au acceptat ca populatiile crestinate sa isi pastreze obiceiurile, dar au incercat sa le adapteze - incetul cu incetul - traditiei crestine. Si, cu timpul, s-a reusit acest lucru: sarbatoarea pagana a zeitei Eostre avea loc la aceeasi data cu sarbatoarea crestina a Invierii Domnului.



Iepurele a intrat in literatura religioasa in 1690, la multa vreme dupa ouale rosii si mielul de Pasti. Incepand din 1682, iepurasul este cel care aduce ouale vopsite in Germania. Lucrul acesta i se datoreaza unui doctor din Heidelberg care, in respectivul an, a raspandit multe carti si ilustrate infatisand iepurele de Paste.



In America, aceasta traditie a aparut pe la 1700, odata cu sosirea in Pennsylvania a primilor colonisti germani, dar s-a raspandit cu adevarat abia dupa 1865, cand au inceput si aici sa se celebreze sarbatorile pascale.



In acele vremuri, copiii americani obisnuiau sa isi confectioneze singuri un fel de cosulet, pe care il ascundeau in casa, in hambar sau in gradina. Uneori baietii isi foloseau sepcile, iar fetitele bonetele pentru a realiza acel cuib special care urma sa se umple de oua rosii.



Cu timpul, impodobirea cosuletelor a completat traditia initiala si a adus un plus de farmec acestui obicei.



Pe la 1800 au inceput sa apara si sa se comercializeze si primele dulciuri in forma de iepuras, din aluat si zahar. Bineinteles, tot in Germania. In aceeasi perioada, in Franta si Germania au aparut si primele oua in intregime din ciocolata.



In zilele noastre, simbolul iepurasului a fost transformat intr-un lucru comercial, aproape intr-o industrie. In apropierea sarbatorilor Pascale, magazinele sunt pline pana la refuz de iepurasi de plus si de jucarie, de ciocolata si diferite dulciuri in forma de iepuras, care se vand ca pe banda rulanta.>> (sursa)

[Tethys]

Despre traditia Iepurasului Pascal mai puteti citi si aici:



- Iepurele de Paste - Istoria si Semnificatia

- Povestea Pastelui. Afla aici originea sarbatorii, traditiile, povestea iepurasului si a oualor incondeiate

- Iepurasul de Paste

- Pro sau contra Iepurasului de Paste?

- Legenda Iepurasului de Paste

- Iepurasul de Paste

- din Simbolistica bucatelor traditionale de Paste: <<Iepurasul de Paste - Asemanator mielului, si dragutul iepuras este un alt simbol, de data aceasta de origine pagana, a primaverii si a fertilitatii. Cu siguranta, si in acest caz a fost ales unul dintre cele mai placute si inocente animale pentru a impresiona si a imbuna zeii vechi ai gotilor, caci de acolo provine traditia iepurasului de Paste. Mai tarziu, prin crestinarea gotilor, se pastreaza acest obicei, care este transferat catre sarbatoarea principala a crestinilor, Pastele Domnului. Din fericire, de Pastele crestin se consuma mai rar carne de iepure si se prefera mai degraba servirea la desert de iepurasi de ciocolata sau de martipan, care alaturi de miei si oua dulci fac deliciul copiilor, dar si al adultilor.>>

[Tethys]

<<Traditii pascale in Romania



Un obicei care se practica numai in Bucovina in noaptea de Inviere este acela ca, fetele sa se duca in clopotnita si sa spele limba clopotului cu apa neinceputa. Apa neinceputa inseamna ca, persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand va fi folosita la spalatul clopotului. Cu aceasta apa se spala apoi fetele in zorii zilei de Paste ca sa fie frumoase tot anul si sa alerge feciorii la ele.



In trecut, feciorii isi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca si pedepsi toate greselile facute de-a lungul anului. Cei gasiti vinovati erau purtati in jurul bisericii si la fiecare latura erau loviti cu vergele de lemn la talpi pentru a nu mai repeta greselile in anul viitor.



In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor.



In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. Fiecare gospodar pregateste un astfel de cos acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei, dupa oranduiala stramosilor. In cos sunt asezate, pe o farfurie: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri.



Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie. In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca, in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.



La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cocosii vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, "Hristos a inviat!", - cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.



In Maramures, zona Lapusului, dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite". La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.



In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului.



In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de Pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.



In dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde.



In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Daca nu au pazit-o bine si a fost furata, acestia sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.



Pe Valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.>> (sursa)

[Tethys]

<<Traditii pascale ciudate



Pastele simbolizeaza pentru majoritatea crestinilor invierea lui Isus Hristos. In credinta iudaica el reprezinta eliberarea evreilor din Egipt si este asociat intotdeauna cu Pesah-ul. Cu toate acestea, Pastele este de multe ori legat de ritualuri pagane sau traditii antice. Iata cateva dintre cele mai bizare traditii pascale antice dar, si surprinzator de moderne din intreaga lume.



In Franta, Olanda si Belgia traditia spune ca toate clopotele din biserici zboara spre Roma pentru cateva zile si se intorc in dimineata Pastelui. Clopotele zburatoare aduc cu ele oua colorate si iepuri de ciocolata. Acest crez a fost inradacinat din cauza faptului ca timp de cateva zile inainte de sarbatoarea pascala, nu se bat niciodata clopotele (in semn de respect pentru Mantuitor). In Olanda si zona flamanda a Belgiei clopotele isi iau zborul in sambata dinaintea Pastelui, iar in Franta si zona francofona a Belgiei clopotele "pleaca" marti.



In Finlanda si Suedia, in martea dinaintea Pastelui, copiii se picteaza pe fata si se costumeaza in vrajitori, mergand din usa in usa si cerand bomboane (ca de Haloween). Aceasta traditie se tine pentru a alunga spiritele rele si vrajitoarele care isi fac aparitia intre Vinerea Buna si Duminica de Paste. La baza, aceste lucruri se faceau pe 30 aprilie, in Noaptea Walpurgis, dar fiindca aceasta data este apropiata de sarbatoarea pascala, oamenii aprind focuri in aer liber pentru a alunga spiritul lui Iuda.



Probabil ca cel mai neobisnuit obicei pascal are loc in Cehia, Ungaria si Slovacia unde, in a doua zi de Paste, femeile sunt biciuite simbolic. Barbatii arunca pe acestea galeti cu apa si apoi le bat cu un bici confectionat din rachita decorat cu panglici colorate. Potrivit legendei, femeile trebuie biciuite pentru a fi frumoase si sanatoase in anul ce urmeaza. In zilele noastre, aceasta traditie este foarte raspandita si de aceea comerciantii chiar produc bice frumos decorate cu care pot fi "batuti" cei dragi.



Traditia "pomului pascal" a fost inventata de o familie acum mai bine de patruzeci de ani. Sotii Kraft din Saalfeld, Germania au inceput sa-si impodobeasca pomul din fata curtii cu oua de plastic in anul 1965. De-a lungul anilor, acest obicei s-a raspandit, iar ouale din plastic s-au transformat in adevarate obiecte de arta. Familia Kraft are astazi chiar si un site oficial: eierbaum-saalfeld.de. O alta traditie pascala nemteasca legata de copaci este urmatoarea: de Paste este facut un foc din brazii ce au fost impodobiti de Craciun. Acest foc simbolizeaza victoria primaverii asupra iernii aspre.



In Elvetia este urmata traditia conform careia toate oraselele trebuie sa-si transforme fantanile in "fantani pascale". Astfel, ele sunt decorate cu panglici colorate, flori si oua pictate confectionate din hartie. Obiceiul simbolizeaza sarbatorirea primaverii si importanta apei pentru zonele secetoase din muntii Alpi.



In orasul Vrontados din insula Chios din Grecia exista o traditie veche de secole ce se pare ca a inceput atunci cand locuitorii orasului incercau sa sperie armata turcilor cu ajutorul artificiilor. O alta ipoteza este ca obiceiul s-a nascut atunci cand marinarii greci au invatat cum sa confectioneze artificii de la chinezi. Indiferent de originile acestui obicei, astazi, in Vrontados, cele doua biserici ortodoxe organizeaza "un razboi" cu artificii unde toata lumea se simte bine. Aspectul pozitiv al acestui fapt este ca, de Paste, atrage numerosi turisti.



Iepurasul de Paste a devenit cel mai popular simbol al acestei sarbatori datorita americanilor. In Australia insa, localnicii il prefera pe marsupialul lor nativ, bilby, din cauza faptului ca iepurii le-au distrus recoltele si vegetatia.



Polonezii prepara de sarbatoarea pascala o paine traditionala. Obiceiul spune ca daca la prepararea acestei paini participa si un barbat, mustata acestuia se va albi, iar aluatul nu va creste. De aceea, barbatii din Polonia sunt considerati foarte norocosi, fiindu-le interzis sa isi ajute consoartele la prepararea bucatelor.



In Joia Mare, in localitatea Verges din Spania, locuitorii fac parade si danseaza "dansul mortii" pe strazile medievale. Cu totii sunt costumati in diferite creaturi fantastice, iar in urma paradei sunt personaje imbracate in scheleti ce cara cutii cu cenusa. Spectacolul inspaimantator incepe la miezul noptii si continua pana la ora 3 dimineata. In unele comunitati ortodoxe si catolice din Grecia, Spania, Portugalia si Mexic exista obiceiul de a arde "chipul" lui Iuda. Sculptura cu chipul apostolului care l-a tradat pe Isus este spanzurata si apoi arsa in ziua Pastelui. Aceasta traditie obisnuia sa fie practicata in intreaga Europa, insa astazi a scazut in popularitate fiind considerata anti-semitica.>> (sursa)

[Ramona2006]

Superb subiect!
Multumim!
Chiar daca a trecut Pastele am sa-i citesc fetitei mele povestioara. Foarte frumoasa!

Blogul meu de mama ce sta mult prea mult acasa:
http://aloneinholyland.blogspot.com/

[Tethys]

Cu placere Ramona.

Si, chiar daca a trecut Sarbatoarea Pascala, aflandu-ne totusi inainte de Inaltare, va mai pun inca o povestioara legata de Iepurasul Pascal :

<<A fost odata o familie de iepurasi: mama, tata si cei sapte copii ai lor. Parintii nu stiau care din cei sapte copii ai lor va fi adevaratul Iepuras de Pasti. Atunci, mama a luat un cos cu oua, diferit colorate, si a chemat copilasii in jurul ei incepand sa-i spuna celui mai mare:
- Te rog, ia un ou din cosul acesta si du-l in gradina, acolo unde copiii au pregatit cuiburile.
Primul iepuras a luat oul de aur si a fugit cu el in padure, peste rau, peste poiana, peste campie, pana a ajuns la gradina. Cand sa sara gardul, iepurasul a facut un salt prea mare, oul i-a scapat si s-a spart. S-a intors acasa suparat, iar mama lui i-a spus :
- Iepuras, iepuras,
In gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat!
Al doilea iepuras a luat oul de argint, a fugit cu el in padure, a trecut peste rau, prin poiana, si cand a ajuns in campie s-a intalnit cu o cotofana, iar aceasta i-a spus:
- Da-mi te rog oul sa-l privesc mai bine, n-am mai vazut niciodata un ou atat de frumos!
Dar, pe cand el statea sa se gandeasca daca sa-l dea sau nu, cotofana a luat oul si a zburat cu el in cuib. Cel de-al treilea iepuras a luat oul de ciocolata, a fugit cu el in padure si deodata, s-a intalnit cu o veverita care zburda voioasa prin crengile unui copac. Veverita l-a intrebat:
- E bun oul?
- Nu stiu, eu il duc copiilor!
- Lasa-ma sa-l privesc si sa gust putin din el.
Dar, pentru ca oul a fost bun veverita l-a mancat pe tot. Al patrulea iepuras a luat oul pestrit, pictat cu picatele, si a fugit cu el prin padure. Dar cand a ajuns la rau, vrand sa-l treaca peste un trunchi de copac, incepu sa se oglindeasca in apa, ca intr-o oglinda si, uitand de ou, il scapa in apa. Cand se intoarse acasa mama lui ii spuse, ca si celorlalti frati:
- Iepuras, iepuras,
In gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat!
Al cincilea iepuras lua oul galben, fugi prin padure, dar acolo se intalni cu vulpea, care ii spuse:
- Vino pana la vizuina mea sa le arati si puilor mei minunatia asta de ou.
Puii de vulpe cum au vazut oul, au inceput sa se joace cu el, pana cand oul s-a spart. Al saselea iepuras lua oul albastru si fugi cu el, pana cand se intalni cu alt iepuras. De bucurie, lasa oul jos si incepura sa se joace impreuna, si cum se jucau ei voiosi, din neatentie au spart oul. Ajuns acasa mama lui i-a spus:
- Iepuras, iepuras,
In gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat!
Toata familia iepurasilor era suparata; pana acum, nici un iepuras nu a reusit sa duca oul copiilor in cuibul pregatit de acestia... Cel mai mic dintre iepurasi trebuia sa-si incerce si el norocul... E randul sau sa porneasca pe drumul care duce spre cuibul din iarba pregatit de copii. Al saptelea iepuras, cel mai mic copil al familiei a luat oul rosu, a alergat cu el prin padure, s-a intalnit si el cu un iepuras dar, nu s-a oprit la joaca. Apoi s-a intalnit cu vulpea, pe care a ocolit-o, a trecut cu grija peste rau. Cand a ajuns in campie s-a intalnit cu cotofana, care zbura o vreme dupa el, dar iepurasul ii spuse ca e grabit si cotofana il lasa sa mearga mai departe. Asa a ajuns el cu bine in gradina casei si cu mare atentie a pus oul in cuibusorul pregatit de copii in iarba. Cand s-a intors acasa, mamica lui - fericita, i-a spus:
- Iepuras, iepuras,
In gradina ai intrat,
Tu erai cel asteptat!
Si uite ca asa, parintii au aflat care din cei sapte copii ai lor merita sa fie adevaratul Iepuras de Pasti. Totul s-a intamplat demult, dar Iepurasul de Pasti mai traieste si azi si aduce in fiecare an, de Pasti, oua rosii tuturor copiilor cuminti si le ureaza "Paste fericit!".>> (sursa - didactic.ro)

[Tethys]

Caci, avem aproape Pastele Mic: Pastele blajinilor (click pt. ceva mai multe amanunte...), numit si Prohoadele, Pastele Mortilor sau Lunea Mortilor, si care se sarbatoreste in prima luni -dupa Duminica Tomii- de dupa prima saptamana a Pastelui, cand "batranii dadeau de-a dura oua rosii in amintirea blajinilor, (...) se manca la iarba verde, unde multe firimituri erau lasate sa cada intentionat pe pamant, celor morti. In cele mai multe locuri din tara noastra, oamenii merg in aceasta zi la cimitire, dand de pomana oua rosii, pasca si cozonac si punand flori pe morminte." Si despre care, aveti aici: Pastele blajinilor - legenda, traditie si mister si aici: Pastele blajinilor, mai multe detalii interesante.



Iar <<Ziua Inaltarii (praznuita la 40 de zile dupa Inviere), poarta in popor si numele de Ispas (n.b. - sau/si "Pastele Cailor"). In anumite zone se tin Mosii de Ispas, casele si mormintele sunt impodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean. Se fac pomeni pentru morti, impartindu-se mai ales paine calda, branza, ceapa verde si rachiu. Sunt marcate vitele si se taie mieii. Este ultima zi in care se mai pot rosi oua si in care se mai foloseste salutul pascal ("Hristos a inviat!... Adevarat a inviat!"), dar mai ales in forma adaptata: "Hristos S-a inaltat!... Adevarat S-a inaltat!". Conform unei legende populare, la nasterea lui Iisus, in grajdurile lui Craciun, boii au fost blanzi si linistiti, dar caii si-au cam dat in petec. Atunci, Maica Domnului i-ar fi blestemat sa nu fie satui decat in ziua de Ispas, sau Inaltare (joia din saptamana a sasea de dupa Pasti), careia i s-a spus si "Pastele Cailor". Cu timpul, expresia "la Pastele Cailor" a ajuns sa insemne nu "mai tarziu" sau "alta data", ci "nicicand" (echivalenta cu "la Sfantu' Asteapta").>> (sursa)

[Tethys]

<<Traditii si obiceiuri de Inaltare



Ispas ar fi personajul mitic care, se pare ca, ar fi asistat la Inaltarea Domnului si la ridicarea sufletelor mortilor la Domnul. Din ziua de Pasti si pana in ziua de Ispas, oamenii saluta spunand "Hristos a inviat!" si li se raspunde cu "Adevarat c-a inviat!", iar in ziua Inaltarii Domnului se saluta cu "Hristos s-a inaltat!" si se raspunde cu "Adevarat ca s-a inaltat!". Dupa ziua de Ispas incep a se saluta obisnuit.



In aceasta zi este Pastele Cailor: numai in aceasta zi se satura si caii o data pe an, si doar un ceas pentru ca asa au fost blestemati de catre Maica Domnului:

"Fire-ati cai afurisiti,

De mine, de Dumnezeu,

Mai tare de fiul meu.

Voi sa nu mai aveti sat

Numa-n ziua de Ispas

Si-atuncea vreme de-un ceas"

(Pop Reteganul-2, f.78)>> (sursa)



<<Romanii sarbatoresc in fiecare an Inaltarea Domnului, respectand si unele traditii sau superstitii, cum ar fi:



• Legarea frunzelor de nuc peste brau in aceasta zi este una benefica, deoarece insusi Mantuitorul le purta in momentul Inaltarii la cer. Pe langa puterea lor tamaduitoare, se spune ca, frunzele de nuc sunt de fapt limbile de foc (o alta forma pe care o poate lua Sfantul Duh) ce l-au inconjurat pe Iisus.

• Se considera ca, cerurile sunt deschise de la Paste la Inaltare. Astfel, cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin judecata de apoi, ajungand direct in rai.

• Tot acum se impart pomeni pentru morti, indeosebi branza, ceapa verde, paine calda si rachiu.

• O alta superstitie spune ca, pentru a avea o recolta bogata, trebuie sa iti faci semanatorile pana de Inaltare.

• In unele parti ale tarii, flacaii si fetele de maritat se duc in padure pentru a culege frunze de alun. Acestea sunt folosite pentru diverse leacuri sau pentru dragoste.

• Casele si mormintele se impodobesc acum cu frunze de paltin.

• O legenda straveche povesteste ca, la nasterea lui Iisus, caii din acea iesle au suparat-o pe Fecioara Maria, aceasta blestemandu-i sa nu se sature decat la Inaltare, nu de Pasti. Astfel, Pastele Cailor avea cu totul alta semnificatie, de "mai tarziu", dar in timp a capatat intelesul de astazi.

• Inaltarea Domnului este considerata o sarbatoare la fel de mare ca cea a Invierii, credinciosii inrosind oua si petrecand intocmai ca in ziua de Pasti.>> (Inaltarea Domnului - legenda, obiceiuri si superstitii)



- alte articole: Inaltarea Domnului, Inaltarea Domnului; Ziua Eroilor, Inaltarea Domnului Iisus Hristos. Ispasul., etc.

[Tethys]

Si o a treia povestioara legata de legenda Iepurasului Pascal , care reflecta aceasta origine/legenda a Iepurasului Pascal spusa pe intelesul copiilor:

<<Odata, demult, pe cand zanele colindau padurile si piticii rascoleau maruntaiele pamantului in cautarea pietrelor pretioase, pe cand animalele vorbeau si puii de lup se jucau cu mieii, traia intr-o casuta darapanata la marginea unui catun, un olar impreuna cu nevasta si cei doi copii ai lor. Erau destul de saraci si isi duceau traiul doar de pe urma vaselor de lut pe care olarul le vindea la targul din apropiere. Intr-una din zile, pe cand se intorcea de la targ, numai ce zareste olarul intr-un tufis de la marginea padurii un iepure ce se ascundea tremurand tot de frica. Nu i-a fost prea greu sa-l prinda si sa-l vare in traista, gandindu-se numai la friptura pe care avea sa o faca din bietul iepuras.

Ajuns acasa, ii dadu traista nevestei, poruncindu-i sa gateasca iepurele, iar el, ostenit de atata drum, se tranti in pat si adormi pe data. Cei doi copilasi, auzind porunca tatalui, se strecurara binisor si privira in traista, de unde le stralucira doi ochisori speriati si inlacrimati. Din intuneric, iepurasul isi astepta sfarsitul plangand, pentru ca auzise si el planul ingrozitor al olarului si intelesese despre ce era vorba. Doar v-am spus ca, pe atunci animalele intelegeau limba oamenilor.

Copiilor li s-a facut asa o mila de bietul iepuras ca, abia au asteptat ca mama lor sa plece o clipa din bucatarie si au insfacat iepurele, punand in locul lui un stergar. Au alergat cat au putut pana la marginea padurii, iar acolo au dat drumul micului urecheat, care a fugit mancand pamantul. Bineinteles ca, olarul a certat-o pe nevasta pentru ca n-a avut grija de iepure, iar in acea seara n-au mancat friptura, ci urzici. Dar, s-a intamplat un lucru mult mai frumos: mama iepuroaica a zvonit prin toata padurea fapta cea buna a copiilor. Si astfel, despre isprava a aflat si Zana Eastres, slujitoarea Primaverii. Si, cum se apropia Sarbatoarea Primaverii, Zana s-a gandit sa-i rasplateasca pe cei doi copii pentru salvarea iepurasului, poruncind iepurilor sa le duca daruri. Astfel, copiii olarului au gasit intr-o dimineata, frumos insirate pe pervaz: alune, fructe uscate, ciuperci si faguri de miere.

De atunci, in fiecare an, tot mai multi iepurasi aduc daruri copiilor cuminti, harnici si buni. Cu timpul, Sarbatoarea Primaverii s-a contopit cu cea a Invierii Domnului Iisus Hristos. Despre olar si copiii lui abia daca-si mai aminteste cineva; zanele s-au pierdut in negura vremii, dar iepurasii n-au uitat niciodata de indatorirea lor de a aduce, de Paste, tot felul de daruri copiilor.>> (sursa - didactic.ro)