Citind mesajele voastre am lacrimat, v-am admirat pentru curajul si puterea de a lupta pentru familie si mi-am dat seama ca tot mai exista oameni care au principii in tara asta! Simina, te felicit pentru familia ta, va felicit pe toate cele care ati invatat cat valoreaza o viata si Dumnezeu sa va calauzeasca pasii si in viitor. Am intrat pe topicul vostru pentru ca am doua cezariene si ne-am dorit enorm inca un copil. Inca de la prima nastere, cand am aflat ca va fi cezariana, l-am intrebat pe medic daca se poate mai mult de doua nasteri prin cezariana si ne-a raspuns afirmativ, doar ca taietura trebuie facuta vertical... Nu stiu exact ce importanta are... In fine, l-am avut pe Darius, apoi a venit Sara, doua splendori, copii sanatosi si pentru care ne-am investit pe noi, ca parinti, ca sa le dam o educatie frumoasa. In urma cu un an ne-am hotarat sa planificam a treia sarcina, dar s-a oprit din evolutie in sapt a 8-a... A fost foarte greu, infiorator de dureros, si psihic, si fizic, desi aveam doua minuni acasa... In incantarea noastra am povestit tuturor ca sunt insarcinata si m-am lovit de ceea ce spuneati voi: " Inca unul???", de parca aveam 10! Si daca i-am fi avut, care era problema lor? In fine, ne-a fost asa de teama sa mai incercam, incat am abandonat ideea si am adoptat la distanta un baietel din Tanzania pe care il sustinem financiar lunar, multumindu-ma oarecum ca avem trei copii... Anul acesta, in mai, am simtit ca sunt insarcinata, testul a iesit pozitiv si am fost foarte uimiti, mai ales ca nu planificasem nimic, pur si simplu s-a intamplat... Ne-am bucurat enorm, in particular, dar frica suferintei anterioare nu ne lasa sa speram prea mult... La 12 saptamani am aflat ca vom avea gemeni, iar ulterior am aflat ca sunt pereche!Suntem tare bucurosi, copiii sunt foarte incantati, insa cei din jur se preteaza mai mult la descurajari, dar am invatat sa fim indiferenti. Medicul face glume, zice ca pune un fermoar pe burta ca sa fie usor, dar si cu atitudinea lui incep sa ma obisnuiesc, iar ca sa evit compatimirea celorlalti, incerc sa-mi vad de viata mea si sa nu impart bucuria cu altii mai putin bucurosi decat mine. Avem 22 de sapt acum, sunt foarte precauta, nu depun efort, ma menajez, desi au trecut 4 ani de la ultima cezariana.
Am scris mult, dar am simtit ca voi puteti sa intelegeti si gasesc in voi persoane care nu judeca, ci stiu sa se bucure in astfel de situatii!
A treia cezariana! - Asa a venit pe lume Teo...
Deschis de
simina2005
, feb 15 2006 22:01
346 raspunsuri la acest subiect
#341
Postat 12 septembrie 2011 - 12:45
#343
Postat 16 septembrie 2011 - 17:37
Wow, sase mi se pare chiar mult! Eu sunt doar la a treia si mi se pare greu uneori, adica parca nu mi-e totuna, teama exista...
#344
Postat 21 decembrie 2011 - 02:06
Ma bucur nespus ca v-am descoperit, am scapat de senzatia de anormalitate pe care mi-au imprimat-o cei din jur legat de cel de-al treilea copil si cea de-a treia cezariana. Am avut la ambele sarcini experiente traumatizante si ideea unei noi sarcini ma cam sperie, desi simt ca asta ar trebui sa fac.
Am facut diabet gestational la prima sarcina, l-am descoperit tarziu si am ajuns la insulino-rezistenta, de aici la edeme ale fatului, ca atare am stat cu un morcov cat gradina pana cand a facut fata 37 de saptamani si am facut cezariana. Cea de a doua sarcina a fost surpriza, am ramas insarcinata la 10 luni de la cezariana. De data asta am stiut ce sa fac cu diabetul, dar nu eram pregatita pentru scenele traite in spital, pe care le-am simtit umilitoare. Tot spitalul se simtea dator sa-mi transmita in prima faza ca trebuie sa intrerup sarcina, iar in cea de-a doua ca asa ceva e inconstienta, ca nu asa mi-a zis medicul sa procedez. Oricum eram o creatura... Spre sfarsitul sarcinii a trebuit sa suport discutiile despre legarea trompelor. Oare mai exista medici ortodocsi????? Acum mi-e groaza de discutiile pe care ar trebui sa le suport, menite sa ma faca sa ma simt un animal nesatul sau cel putin retardata.
Vreau sa spun, pentru ca vreau sa fiu corecta, ca dpdv al calitatii actelor medicale nu am ce sa-i reprosez medicului care m-a monitorizat si mi-a facut cezarienele, as recomanda-o pe doamna doctor oricui.
Stiu ca o sa-mi fie greu ... sunt perfectionista, asa ca unele situatii mi le ingreunez singura; am terminat indemnizatia pentru cea mica si nu m-am putut intoarce la munca, deci bani sunt o problema; nu am pe nimeni care sa ma ajute in afara de sot dar Dumnezeu nu ne-a lasat pana acum la greu asa ca Doamne ajuta!
Va multumesc ca ati impartasit experianta voastra celorlalti.
Va doresc sanatate voua si puilor vostri, in rest toate se rezolva.
Am facut diabet gestational la prima sarcina, l-am descoperit tarziu si am ajuns la insulino-rezistenta, de aici la edeme ale fatului, ca atare am stat cu un morcov cat gradina pana cand a facut fata 37 de saptamani si am facut cezariana. Cea de a doua sarcina a fost surpriza, am ramas insarcinata la 10 luni de la cezariana. De data asta am stiut ce sa fac cu diabetul, dar nu eram pregatita pentru scenele traite in spital, pe care le-am simtit umilitoare. Tot spitalul se simtea dator sa-mi transmita in prima faza ca trebuie sa intrerup sarcina, iar in cea de-a doua ca asa ceva e inconstienta, ca nu asa mi-a zis medicul sa procedez. Oricum eram o creatura... Spre sfarsitul sarcinii a trebuit sa suport discutiile despre legarea trompelor. Oare mai exista medici ortodocsi????? Acum mi-e groaza de discutiile pe care ar trebui sa le suport, menite sa ma faca sa ma simt un animal nesatul sau cel putin retardata.
Vreau sa spun, pentru ca vreau sa fiu corecta, ca dpdv al calitatii actelor medicale nu am ce sa-i reprosez medicului care m-a monitorizat si mi-a facut cezarienele, as recomanda-o pe doamna doctor oricui.
Stiu ca o sa-mi fie greu ... sunt perfectionista, asa ca unele situatii mi le ingreunez singura; am terminat indemnizatia pentru cea mica si nu m-am putut intoarce la munca, deci bani sunt o problema; nu am pe nimeni care sa ma ajute in afara de sot dar Dumnezeu nu ne-a lasat pana acum la greu asa ca Doamne ajuta!
Va multumesc ca ati impartasit experianta voastra celorlalti.
Va doresc sanatate voua si puilor vostri, in rest toate se rezolva.
#345
Postat 27 decembrie 2011 - 22:23
wow monalac ce spui tu aici a 6 a cezariana?
si care e mamica asta asa de curajoasa ca as vrea sa o felicit din suflet
[gravired]38+ cu baby Rafael-Ioan
si care e mamica asta asa de curajoasa ca as vrea sa o felicit din suflet
[gravired]38+ cu baby Rafael-Ioan
#346
Postat 23 ianuarie 2012 - 22:05
i-os aia cu 6 cezariene
mamica de sase copilasi :Sofian (19 sept. 2011),Nicolae (15 oct. 2009), Stefan (18 ian. 2007), Nectarie Ioan (5 ian. 2005), Elena (21 mai 2003)si Antim (27 sept. 2001)
mamica de sase copilasi :Sofian (19 sept. 2011),Nicolae (15 oct. 2009), Stefan (18 ian. 2007), Nectarie Ioan (5 ian. 2005), Elena (21 mai 2003)si Antim (27 sept. 2001)